Petrolul explodează, bursele scad, iar dolarul se întărește pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu

Prețurile petrolului au crescut brusc, dolarul s-a apreciat, iar acțiunile au scăzut luni, pe măsură ce conflictul cu Iranul s-a extins în Orientul Mijlociu și pare să dureze săptămâni, amenințând să dea peste cap redresarea economică globală și, posibil, să reaprindă inflația, scrie reuters.com. 

Petrolul Brent a urcat ultima dată cu 8,3%, la 78,5 dolari pe baril, după ce a depășit temporar pragul de 82,00 dolari, în timp ce petrolul american a crescut cu 7,5%, la 72,02 dolari pe baril. Aurul, activ de refugiu, a avansat cu 2,1%, la 5.389 dolari uncia.

Israelul a lansat luni noi lovituri aeriene asupra Iranului și și-a extins campania militară pentru a include atacuri asupra militanților Hezbollah susținuți de Iran în Liban, în timp ce Teheranul a lansat rachete și drone asupra Israelului, statelor din Golf și unei baze britanice din îndepărtata Cipru. Președintele SUA, Donald Trump, a semnalat că asaltul militar americano-israelian asupra țintelor iraniene ar putea dura patru săptămâni.

Instalații de petrol și gaze au fost forțate să se închidă în Orientul Mijlociu, iar Arabia Saudită și-a oprit luni cea mai mare rafinărie internă după un atac cu drone.

Toate privirile sunt îndreptate spre Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din comerțul mondial maritim cu petrol și 20% din gazul natural lichefiat. Deși această rută vitală nu a fost încă blocată, site-urile de monitorizare maritimă arată că petrolierele se adună de o parte și de alta a strâmtorii, temându-se de atacuri sau posibil incapabile să obțină asigurare pentru voiaj.

Băncile conduc scăderile bursiere

Piețele bursiere din întreaga lume au scăzut. Indicele european STOXX 600 a coborât cu 1,3%, după mișcări similare în Asia mai devreme în cursul zilei. Contractele futures pe S&P 500 din SUA au scăzut cu 1%.

Băncile au fost în prim-plan, pe fondul temerilor privind impactul asupra creșterii economice: indicele sectorului bancar european a scăzut cu 3%, iar acțiunile companiilor de turism s-au prăbușit. Și titlurile tehnologice au scăzut în Europa și Asia, pe măsură ce investitorii au renunțat la activele mai riscante din portofolii.

Acțiunile din energie au fost însă mari câștigătoare, urcând la un moment dat cu 4% în Europa, până la un nou maxim record. Și acțiunile companiilor europene din domeniul apărării au crescut cu 1,3%. În Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Kuweitul și-au închis temporar bursele, invocând „circumstanțe excepționale”.

Indicele chinez CSI300 a fost un câștigător rar, în creștere cu 0,4%, deși China își asigură o mare parte din importurile maritime de petrol din Orientul Mijlociu.

Dolarul revine în forță

Pe piețele valutare, dolarul a fost de departe cel mai mare câștigător, apreciindu-se chiar și față de monede de refugiu precum francul elvețian și yenul japonez.

Euro și lira sterlină au scăzut fiecare cu aproximativ 0,7%, până la 1,1742 dolari și, respectiv, 1,3397 dolari. Dolarul a urcat între timp cu 0,5% față de yenul japonez și cu 0,3% față de francul elvețian, la 157 yeni și, respectiv, 0,7733 franci.

„Corelația dolarului cu riscul a revenit”, a declarat Jordan Rochester, șeful strategiei de venit fix și valute EMEA la Mizuho.

„După aproape un an de la Liberation Day, când corelațiile FX au fost distorsionate și cadrele macro au fost date peste cap — această nouă criză geopolitică ne-a readus la normal”, a spus el, referindu-se la 2 aprilie anul trecut, când Trump a anunțat tarifele sale vamale extinse.

Rolul tradițional al dolarului ca monedă globală de refugiu fusese pus sub semnul întrebării de politicile americane imprevizibile. Mișcările din energie sunt relevante și pentru piețele valutare, având în vedere că SUA este exportator net de energie, în timp ce Europa și Japonia depind puternic de importuri.

Euro a atins de asemenea cel mai scăzut nivel față de francul elvețian din 2015, coborând la un moment dat cu peste 0,5%, până la 0,932 franci, ceea ce a determinat Banca Națională a Elveției să avertizeze că este tot mai dispusă să intervină pentru a limita aprecierea francului.

Piețele obligațiunilor guvernamentale au fost prinse între intrările de capital de refugiu, care au susținut prețurile, și îngrijorările investitorilor privind impactul inflaționist al petrolului mai scump și, implicit, o politică monetară mai dură.

Randamentele titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani au atins un minim al ultimelor 11 luni, de 3,926%, la începutul tranzacțiilor, dar ulterior au urcat ușor la 3,967%.

Randamentele pe doi ani, sensibile la dobânzi, au fost mai clar influențate de temerile privind inflația, crescând cu 3 puncte de bază, la 3,41%.

Investitorii trebuie, de asemenea, să treacă printr-un val de date economice americane în această săptămână, inclusiv sondajul ISM din industrie, vânzările cu amănuntul și raportul esențial privind piața muncii de vineri.

Orice slăbiciune ar putea zdruncina încrederea în economie după un trimestru patru dezamăgitor, dar ar reduce probabil și șansele unor tăieri de dobândă din partea Rezervei Federale.

Piețele indică în prezent o probabilitate de 50% pentru o reducere de 25 de puncte de bază până în iunie și anticipează pe deplin două astfel de reduceri în acest an.