Ideea Unirii câștigă teren în Republica Moldova. Ce arată ultimele sondaje și de ce crește susținerea?

Cel mai recent Barometru realizat de iData indică o schimbare semnificativă în percepția publică din Republica Moldova asupra ideii de Unire cu România. Datele sondajului au fost culese în perioada 23 februarie – 6 martie, pe un eșantion de 1035 de persoane din 289 de localități, iar marja de eroare este de +/- 2,9%.

Potrivit rezultatelor, 47,7% dintre respondenți se declară împotriva Unirii cu România, în timp ce 42,3% ar vota în favoarea acesteia.

La prima vedere, ideea Unirii rămâne minoritară. Totuși, o privire atentă asupra evoluției din ultimii ani arată o schimbare importantă. Între 2020 și 2025, susținerea pentru Unire oscila în general între 30% și 35%, în timp ce aproximativ 60% dintre respondenți se declarau împotrivă. În prezent, proporția celor favorabili Unirii a urcat la peste 42%, iar numărul celor care se opun a scăzut semnificativ.

Privite în ansamblu, aceste cifre sugerează o reconfigurare treptată a opiniei publice. Pentru a înțelege fenomenul, este nevoie de o analiză mai amplă a factorilor care au contribuit la această evoluție.

Rolul intelectualității și al educației

Un prim factor este creșterea constantă a numărului de susținători ai Unirii pe parcursul ultimelor două decenii. Această evoluție s-a datorat, în mare măsură, intelectualității din Republica Moldova, care a jucat un rol important în menținerea dezbaterii identitare în spațiul public.

Profesorii, în special cei din licee și universități umaniste, au fost printre cei care au apărat constant predarea istoriei românilor și a limbii și literaturii române în școli. În mai multe rânduri, aceștia au protestat împotriva tentativelor de eliminare sau modificare a acestor discipline în istoria Moldovei sau „limba moldovenească”.

Prin educație și prin dezbaterea publică, aceste eforturi au contribuit la formarea unei generații de tineri care își asumă mai clar identitatea lingvistică românească și o anumită conștiință a unității culturale dintre cele două spații.

Schimbarea generațiilor

Un alt factor important este schimbarea demografică. Odată cu trecerea timpului, generațiile care au trăit în Uniunea Sovietică devin tot mai puțin numeroase în electorat. Pentru mulți dintre acești oameni, experiența sovietică a fost una definitorie, iar nostalgia față de acea perioadă a alimentat în mod constant opțiunile politice pro-ruse.

Pe măsură ce aceste generații sunt înlocuite de tineri născuți după 1991, societatea moldovenească se schimbă. Această transformare se vede inclusiv în orientarea geopolitică a țării: dacă în anii 2000 scena politică era dominată de forțe comuniste sau pro-ruse, după 2021 Republica Moldova este guvernată de o majoritate pro-europeană.

Poduri economice și culturale peste Prut

Un rol important în apropierea celor două state l-au avut și proiectele moldo-române din ultimul deceniu. Investițiile, proiectele culturale și programele educaționale au creat treptat o rețea de legături economice și sociale.

România a devenit între timp principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar investițiile românești și proiectele energetice – precum interconectările de gaz și electricitate – au crescut constant.

În același timp, România este și principalul donator bilateral pentru Republica Moldova. Proiectele finanțate de București au inclus renovarea de grădinițe, ajutoare pentru școli, dotări pentru universități și programe sociale.

La nivel cultural, instituții precum Institutul Cultural Român de la Chișinău și programele finanțate de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova au contribuit la consolidarea unui spațiu cultural comun.

Impactul cetățeniei române

Un alt fenomen major este extinderea cetățeniei române în rândul populației din Republica Moldova. În ultimele două decenii, peste un milion de moldoveni au redobândit cetățenia română.

Pentru acești oameni, România nu mai este doar o referință istorică sau culturală, ci statul al cărui pașaport îl dețin deja. Acest lucru înseamnă acces direct la Uniunea Europeană, libertate de circulație, studii și muncă.

În plus, sute de mii de moldoveni au lucrat sau au lucrat în statele UE folosind pașaportul românesc. Zeci de mii de studenți din Republica Moldova au studiat în universitățile din România în ultimii 20 de ani. Mulți dintre ei s-au întors acasă cu o experiență europeană directă și cu o perspectivă civică mai apropiată de România și de Uniunea Europeană.

Schimbarea percepției asupra securității

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a avut, la rândul său, un impact puternic asupra percepției publice din Republica Moldova.

Înainte de 2022, ideea Unirii era susținută în principal din motive identitare și culturale. După invazie, a apărut tot mai des și argumentul securității, pentru că o eventuală unire cu România ar însemna, implicit, integrarea Republicii Moldova în NATO și în Uniunea Europeană. Această schimbare a modificat și profilul susținătorilor Unirii: nu mai sunt doar cei motivați identitar, ci și cei care privesc Unirea dintr-o perspectivă pragmatică și strategică.

Schimbări și în plan religios

Războiul din Ucraina a avut ecouri și în plan religios. În ultimii ani, Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române, a cunoscut o creștere vizibilă.

Mai mulți preoți și comunități au decis să părăsească Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei. Pentru o parte dintre clerici, poziția Patriarhiei Ruse în contextul războiului, inclusiv binecuvântarea armamentului folosit în Ucraina, a devenit greu de acceptat. Astfel, după 2022, ritmul de creștere al Mitropoliei Basarabiei a devenit cel mai rapid din ultimii trei decenii.

O evoluție structurală

Privită în ansamblu, creșterea susținerii pentru Unirea Republicii Moldova cu România nu poate fi explicată printr-un singur factor.

Este rezultatul unei evoluții structurale: schimbarea generațiilor, apropierea economică dintre cele două state, extinderea cetățeniei române, experiența mobilității europene și contextul geopolitic creat de războiul din Ucraina.

Toate aceste elemente au contribuit treptat la creșterea numărului celor care ar vota „da” la un eventual referendum privind Unirea.

Chiar dacă societatea basarabeană rămâne împărțită pe această temă, dinamica ultimilor ani arată că ideea Unirii nu mai este una marginală, ci o opțiune politică și geopolitică discutată tot mai serios în spațiul public. Îndrăznesc să spun că există chiar perspectiva ca, în câțiva ani, această opțiune să poată atinge o majoritate, mai ales dacă este luat în calcul și votul diasporei la un eventual referendum.

Destinul Basarabiei depinde, în mare măsură, atât de deciziile politicienilor, cât și de implicarea intelectualilor, de la profesori și istorici până la jurnaliști, care au un cuvânt important de spus în formarea opiniei publice. Ei pot contribui decisiv la conturarea unei majorități favorabile Unirii. Întrebarea care rămâne este una simplă: ce facem, concret, pentru ca acest lucru să devină posibil?