EXCLUSIV | Cum îi jecmănesc separatiștii Rusiei pe antreprenorii din așa-zisa Transnistria, a căror unică speranță sunt ajutoarele și granturile primite din UE
Așa-zisa Transnistria a restrâns cel mai longeviv program ”de stat” de sprijinire a mediului de afaceri. Antreprenorii din toate sectoarele au rămas, practic, fără asistență așa-zisă ”guvernamentală”. Ce impact va avea acest lucru asupra afacerilor de pe malul stâng al Nistrului și ce alternative au acestea la dispoziție?
Pe fondul unui deficit bugetar acut, pretinsa administrație a așa-zisei Transnistria a modificat mecanismul de acordare a creditelor subvenționate pentru afacerile locale. Conform noilor reguli, subvenția ”de stat” care acoperă o parte din dobânzile la creditele bancare contractate de firmele locale urmează să fie redusă de la 6% la 3% pe an.
„Această măsură va economisi aproximativ 4 milioane de ruble (205.000 euro – n. red.), permițând alocarea acestor fonduri pentru onorarea obligațiilor sociale prioritare față de angajații din sectorul public (adică plata salariilor, inclusiv cele necesitate de FSB-ul transnistrean – n. red.)”, se precizează în nota explicativă care însoțește decizia pretinsei administrații locale.
Prin această decizie, așa-zisul guvern de la Tiraspol a redus sprijinul acordat în cadrul „programului de creditare preferențială” pentru întreprinderile mici, finanțat din fondul de rezervă al ”statului” separatist. Programul vizează stimularea dezvoltării afacerilor locale și este în vigoare din anul 2006.
Programul este destinat întreprinderilor din industrie, agricultură, construcții și turism, precum și aproape tuturor categoriilor de mici afaceri. Oamenii de afaceri locali puteau obține credite bancare în condiții preferențiale, cu rate anuale ale dobânzii cuprinse între 10% și 12%. Din această dobândă, 6% era subvenționată de la bugetul transnistrean, astfel încât antreprenorul plătea o rată anuală de 4% până la 6%.
Pe parcursul celor 20 de ani de funcționare a programului de creditare preferențială, volumul total al împrumuturilor acordate întreprinderilor de către băncile locale s-a ridicat la aproximativ 90 de milioane de euro. Potrivit statisticilor Fondului de Rezervă al așa-zisei Transnistria, pe durata programului au fost aprobate „aproape 7.000” de cereri. Sumele împrumuturilor au variat între un minim de 5.000 de euro și un maxim de 300.000 de euro. Cel mai mare volum de creditare a fost înregistrat în perioada 2006–2016. A se nota că în primul deceniu al programului, întreprinderile locale au contractat împrumuturi bancare în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro.
Începând cu anul 2016, cele mai solicitate împrumuturi pentru întreprinderile mici au fost cele destinate acoperirii deficitelor de flux de numerar și completării capitalului de lucru. În practică, acest lucru înseamnă că programul a servit în primul rând drept plasă de siguranță financiară, ajutând afacerile locale să supraviețuiască de la o perioadă financiară la alta.
În fiecare an, bugetul local a alocat sume cuprinse între 4 milioane și un nivel record de 28 de milioane de ruble transnistrene – echivalentul unei sume totale situate între 210.000 și 1,4 milioane euro. Pe parcursul celor 20 de ani de existență a programului, bugetul regional a cheltuit aproximativ 6 milioane euro pentru compensarea băncilor.
Este de remarcat faptul că, potrivit pretinsei autorități fiscale locale, în regiune își desfășoară activitatea aproximativ 28.000 de antreprenori individuali. Pe lângă aceștia, sunt înregistrate circa 4.000 de întreprinderi mici și mijlocii. Teoretic, toți acești proprietari de afaceri ar putea beneficia de scheme de creditare preferențiale pentru a-și dezvolta afacerile sau, pur și simplu, pentru a supraviețui.
Mențiune importantă: cifrele privind numărul proprietarilor de afaceri reflectă situația de la începutul anului 2025 și nu sunt exhaustive. Pretinsa autoritate fiscală locală nu a publicat încă datele aferente anului precedent, asta deși, în mod tradițional, face publice aceste informații în luna aprilie.
Interesant este că, în timp ce întreprinderile au accesat fonduri de la bugetul local pentru „supraviețuire” încă din 2016, antreprenorii transnistreni au început să obțină fonduri pentru „dezvoltare” din partea UE. Începând cu anul 2015, Republica Moldova a beneficiat de „preferințe comerciale autonome” și de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Pentru a participa la aceste programe, întreprinderile transnistrene au început să se înregistreze în masă în Republica Moldova.
Prin comparație, în anul 2014, în Republica Moldova erau înregistrați 1.354 de agenți economici din așa-zisa Transnistria. Potrivit Agenției Servicii Publice, până la sfârșitul anului 2025, în Republica Moldova erau înregistrați aproximativ 2.500 de agenți economici din regiunea transnistreană. Statisticile Agenției indică o creștere anuală a numărului acestora cu 3–4%. În anul 2025, acești oameni de afaceri au contribuit la bugetul Republicii Moldova cu aproximativ 170 de milioane lei.
Începând cu anul 2016, oamenii de afaceri din regiunea separatistă participă activ la programe europene precum „EU for SMEs”, „EU4Business” și „Go Online”, precum și la scheme de creditare în condiții preferențiale oferite de BERD. UE și-a intensificat sprijinul pentru antreprenorii locali, canalizându-l prin intermediul organizațiilor și ONG-urilor din Republica Moldova. O parte semnificativă a acestei asistențe este distribuită prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului din Republica Moldova.
În plus, în perioada 2020–2025, UE a sprijinit 39 de proiecte de afaceri ale unor antreprenori aspiranți din așa-zisa Transnistria, oferind o sumă totală de aproximativ 500.000 de euro. Aceste fonduri au fost acordate sub formă de granturi menite să sprijine dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii de la zero. În așa-zisa Transnistria nu există programe locale care să ofere asistență pentru inițierea unei afaceri de la zero; toate proiectele de acest tip sunt finanțate de UE.
Pe fondul creșterii ajutorului din partea UE, pretinsele autorități de la Tiraspol nu doar că au încetat practic să mai sprijine afacerile locale, dar încearcă totodată să obțină mai mulți bani de la acestea pentru a completa un buget deficitar. Începând cu anul 2025, cota de bază utilizată pentru calcularea obligațiilor fiscale ale antreprenorilor locali a fost majorată de la 1.600 la 2.600 de ruble transnistrene (echivalentul unei creșteri de la 84 la 137 euro). Impozitul pe venit și contribuțiile aferente salariilor angajaților se calculează pe baza acestei valori.
Începând cu 1 ianuarie 2026, costul licenței de afaceri (patentă) pentru antreprenorii individuali locali va crește de la 280 la 540 de ruble transnistrene (sau de la 14 la 29 euro). Antreprenorii trebuie să achite lunar această sumă pentru dreptul de a desfășura o mică afacere în regiune. În plus, s-a modificat metoda de calcul a impozitului pentru acești antreprenori: în locul unei taxe de 3% aplicate venitului net, a fost introdus un impozit de 7% asupra cifrei totale de afaceri. De regulă, acest sistem de licențiere se aplică vânzătorilor, bucătarilor, electricienilor, instalatorilor și lucrătorilor din domeniul serviciilor și al amenajărilor urbane. Totodată, se preconizează introducerea unei taxe pentru toți proprietarii de afaceri, destinată finanțării ”îmbunătățirii și întreținerii fondului locativ din regiune” – cuantumul exact este în prezent în discuție, dar se estimează că va fi de aproximativ 17 euro.
Judecând după inițiativele propuse de pretinsele autorități de la Est de Nistru și după sprijinul tot mai mare acordat din partea UE, așa-zișii oficiali de la Tiraspol intenționează să se „retragă” din susținerea afacerilor locale, concentrându-se în schimb pe majorarea treptată a impozitelor și taxelor și pe completarea bugetului pe cârca antreprenorilor. Aceștia urmăresc să transfere întreaga responsabilitate privind dezvoltarea și susținerea afacerilor în sarcina fondurilor UE. În contextul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, Uniunea Europeană și-a intensificat, într-adevăr, atenția asupra afacerilor din așa-zisa Transnistria.
Doar în anul 2025, malul stâng al Nistrului a primit aproximativ 6,4 milioane euro sub formă de granturi din partea Uniunii Europene. O parte din aceste fonduri a fost alocată pentru sprijinirea mediului de afaceri, a infrastructurii și a sectorului energetic. Prin comparație, pe parcursul celor 20 de ani de derulare a programului de subvenționare a creditelor preferențiale pentru afaceri, bugetul regiunii a cheltuit circa 6 milioane de euro pentru compensarea băncilor.
