VIDEO | Videoclip distribuit de Victoria Furtună: imagini vechi de la Putna, prezentate drept recente și folosite pentru promovarea unei narațiuni istorice false
Un videoclip despre mănăstirea Putna, construit pe imagini vechi și o cronologie rescrisă, a ajuns în centrul discuției între internauți. Victoria Furtună a prezentat drept recente secvențe filmate cu un an înainte la mănăstirea lui Ștefan cel Mare, folosindu-le pentru a promova un mesaj politic și identitar. Analiza arată însă că data, contextul și chiar interpretarea istoriei sunt diferite de realitate
În cadrul emisiunii Fake News Alert, de la TVR Moldova, analistul politic, Mihai Isac, explică faptul că videoclipul publicat de Victoria Furtună este însoțit de data 10 iulie 2026, sugerând că aceasta ar fi participat la manifestările dedicate împlinirii a 560 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna. În realitate, reprezentanții mănăstirii au precizat că imaginile au fost filmate la 2 iulie 2025, în timpul ceremoniei de comemorare a morții lui Ștefan cel Mare, fără acordul administrației, iar reutilizarea lor cu o dată diferită reprezintă o încercare de legitimare a unui mesaj politic prin asocierea cu lăcașul de cult.
Mihai Isac susține că nu este vorba doar despre folosirea unor imagini vechi, ci despre construirea unei narațiuni istorice care ignoră cronologia și faptele istorice.
„Doamnelor și domnilor, premiera la Putna, pelerinajul cu mașina timpului. Pe imaginele distribuite de Victoria Furtună scrie clar 10 iulie 2026, 560 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna. Numai că Mănăstirea menționează că secvențele au fost filmate de fapt pe 2 iulie 2025, fără acordul instituției. În istorie se numește anacronism. Pe Facebook aparent conținut proaspăt. Potrivit comunicatului Mănăstirii din 2025, echipa doamnei Furtună nu era invitată oficial. Când a fost oprită pentru că filma fără permisiune, a mințit că imaginile sunt private și că membrii delegației sunt turiști. Desigur, turiști speciali, cu trepied, discurs politic și montaj. Au venit să vadă Mănăstirea și din greșeală le-a ieșit campania”, a explicat Mihai Isac.
Analistul afirmă că mesajul politic construit în jurul imaginilor folosește simbolurile istorice ale Putnei pentru a promova ideea unei identități moldovenești separate de cea românească și pentru a sugera existența unei continuități istorice care nu corespunde faptelor.
„Apoi vine fraza solemnă: «Putna ne-a amintit că rădăcinile noastre sunt mai puternice decât orice frontieră». Frumos! Dar o rădăcină culturală comună nu este titlul de proprietate asupra teritoriilor actuale. Harta medievală nu este extras cadastral. Dacă Europa și-ar reface granițele după secolul al XV-lea, până și Google Maps și-ar depune demisia. În mesajul original din 2025, asociat acestor imagini, ni se spune că sub sceptrul lui Ștefan cel Mare s-a născut Moldova Mare. Desigur, separată de România. Numai că afirmația întârzie la ora de istorie cu aproape un secol. Principatul românesc al Moldovei datează din 1359. Ștefan cel Mare urcă pe tron în 1457. Nu a întemeiat statul. L-a preluat, l-a consolidat și l-a apărat”, a adăugat el.
Isac argumentează că identitatea regională moldovenească nu este incompatibilă cu identitatea românească și trece în revistă principalele repere istorice care, în opinia sa, sunt omise din discursul promovat în videoclip.
„Urmează trucul identitar. Identitatea regională moldovenească este prezentată drept opusul obligatoriu al identității naționale române. Dar identitatea moldovenească poate coexista cu identitatea românească. Poți fi moldovean și român. Cum poți fi ardelean și român. Sau valah și român. În Evul Mediu, identitățile regionale nu funcționau precum pașapoartele moderne. Un regionalism nu devine automat o națiune separată. Cronologia, acest mare dușman al propagandei, spune altceva. În 1812, Imperiul Rus anexează teritoriul dintre Prut și Nistru. În 1859, Moldova de la vest de Prut se unește cu Țara Românească. În 1918, Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România. În 1940, Uniunea Sovietică ocupă Basarabia în contextul Pactului Ribbentrop-Molotov. Să ștergi această succesiune și să spui doar că frontierele nu contează nu este istorie. Este fast-forward peste cadrele incomode”, a afirmat Mihai Isac.
Expertul amintește de rolul simbolic al Mănăstirii Putna în istoria românilor și concluzionează că folosirea unor imagini vechi și prezentarea lor ca fiind recente transformă comemorarea într-un instrument de propagandă.
„Iar la Putna, urna adusă de Mihai Eminescu și de studenți la serbarea din 1871 îl numește pe Ștefan apărătorul existenței române. Nicolae Iorga l-a numit cel mai mare român. Poți discuta nuanțe medievale, dar nu poți transforma Mănăstirea Putna în martorul unei teorii pe care chiar Mănăstirea o dezminte. Aniversarea este reală, imaginile sunt vechi, acordul lipsește. Când prezentul nu se potrivește cu mesajul politic, schimbi data, împrumuți decorul și redesenezi harta. Nu este comemorare, este fake news cu flori și subtitrare solemnă”, a conchis Mihai Isac.
