Jannah Theme License is not validated, Go to the theme options page to validate the license, You need a single license for each domain name.
InternePublicațiiRegiunea transnistreană

VIDEO | Mihai Isac, despre narațiunea Moscovei în jurul depozitului de la Cobasna: „De la un raport tehnic până la o poveste de propagandă”

Un raport al instituțiilor de securitate de la Chișinău, care reevaluează amploarea pericolului reprezentat de munițiile depozitate la Cobasna, este folosit de reprezentantul Federației Ruse, Oleg Ozerov, pentru a sugera că Republica Moldova ar putea pregăti terenul pentru acțiuni militare în regiunea transnistreană. Analistul Mihai Isac susține, în cadrul emisiunii „Fake News Alert”, că mesajul răstoarnă chiar concluzia evaluării, documentul nu neagă riscurile generate de depozit, ci arată că scenariile unei catastrofe regionale au fost exagerate. În opinia sa, un raport tehnic despre cantitatea de explozibil, modul de depozitare a munițiilor și posibila rază a pagubelor este transformat astfel într-o narațiune despre presupuse pregătiri de război ale Chișinăului.

„La Moscova s-a descoperit o nouă armă extrem de periculoasă. Raportul. Nu racheta, nu drona, nu bomba, raportul. Ambasadorul agreat al Federației Rusă la Chișinău, Oleg Ozerov, a criticat raportul Serviciului de Informații și Securitate și al Agenției de Informații Militare despre depozitul de la Cobasna, punând sub senul întrebării concluziile documentului și sugerând că asemenea evaluări ar putea pregăti teatrul pentru acțiuni militare în regiunea aflată sub ocupație militară ilegală rusă. Cu alte cuvinte, la Chișinău s-au făcut niște calcule inginerești, iar la Moscova s-a auzit deja zgomot de tancuri. Problema este că raportul spune aproape exact contrariul. Ani la rând, Cobasna a fost prezentată de propaganda rusă drept un fel de Hiroshima de pe Nistru. Dacă explodează, gata, asistăm la un dezastru regional”, a explicat analistul.

Potrivit lui Isac, evaluarea prezentată la Chișinău nu exclude pericolul de la Cobasna, ci încearcă să delimiteze riscurile reale de scenariile unei explozii cu efecte catastrofale la nivel regional.

„Numai că Serviciul de Informații și Securitate și Agenția de Informații Militare estimează că din aproximativ 14.000 de tone de muniții rămase acolo, circa 2.800 de tone reprezintă efectiv material explosiv. Restul înseamnă carcase, metal, ambalaje și alte componente care, surpriză, nu explodează doar pentru că le numeri în tone. Mai mult, munițiile nu stau frumos într-un singur morman, pregătite să sară toate în aer simultan. Sunt repartizate în 42 de depozite. Scenariul considerat realist de raport este unul cu incendii și expoziții succesive, localizate nu cu un nor atomic care pornește de la Cobasna și se răspândește în toată Europa. Evaluarea SIS și AIM estimează zona pagubelor majore pe o rază de aproximativ 2 km de la epicentru, în interiorul complexului. Instituțiile de la Chișinău spun însă clar și altceva. Depozitul reprezintă un risc real și trebuie monitorizat. Doar că risc real nu înseamnă automat catastrofă regională”, a afirmat Isac.

Analistul arată cum această evaluare tehnică este reinterpretată, în narațiunea pe care o critică, drept un indiciu al unor presupuse intenții militare ale Chișinăului.

„Și aici apare partea spectaculoasă. Un raport care încearcă să explice că pericolul a fost exagerat devine, în narațiunea lui Ozerov, dovada că cineva s-ar pregăti de război. Este o performanță logică remarcabilă. Dacă spui că bomba este mai mică decât se credea, înseamnă că vrei să o detonezi. Dacă o studiezi, pregătești atacul. Probabil, dacă o fotografiezi, a început deja ofensiva. La Cobasna există o problemă serioasă. Muniții vechi, un depozit militar și riscuri care trebuie gestionate. Dar între un risc de securitate și Chișinăul pregătește războiul, există o distanță considerabilă. Cam cât de la un raport tehnic până la o poveste de propagandă”, a încheiat Mihai Isac.

Preluarea textelor de pe cotidianul.md este permisă doar în limita a 300 de semne, cu obligativitatea indicării linkului direct către articolul original. Conținutul publicat este protejat de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Preluarea integrală a materialelor se poate face exclusiv în baza unui acord prealabil cu redacția sau în cadrul unui abonament lunar.
Back to top button