Programul „Prima Casă Plus”, deși vine cu intenția de a facilita accesul tinerilor la o locuință, riscă să aibă un efect colateral previzibil: creșterea artificială a prețurilor la apartamente, în special în Chișinău.
Cum funcționează acest mecanism? Odată cu majorarea plafonului maxim al creditului garantat de stat, dezvoltatorii și agenții imobiliari pot profita de această sumă garantată și, în loc să lase prețurile la nivelul pieței, vor ajusta ofertele în sus, exact până la limita pe care o permite programul.
Astfel, apartamentele care până acum costau mai puțin – și puteau fi accesibile chiar și fără ajutorul statului – vor fi repoziționate la noul plafon, doar pentru a profita de program. Practic, statul oferă mai mulți bani, iar piața reacționează prin scumpire, nu prin accesibilitate mai mare.
Acest fenomen a fost observat și în alte țări, iar Banca Națională a Moldovei atenționează asupra riscului ca programul să stimuleze mai mult creșterea prețurilor decât achiziția echitabilă a locuințelor.
În loc ca „Prima Casă Plus” să sprijine tinerii, există riscul să transforme proprietățile mai ieftine în apartamente „supralicitate”, încurajând o inflație imobiliară artificială. Cu alte cuvinte, nu crește accesibilitatea, ci pragul minim de intrare pe piață.
Concluziile BNM arată că numărul de apartamente vândute în Chișinău, în următoarea perioadă, ar putea să scadă, or, vânzările apartamentelor din regiunile apropiate capitalei, cum ar fi suburbiile, orașele din vecinătate, vor lua turații de creștere.
Ce arată analiza BNM
Prețurile pe piața imobiliară rezidențială din Republica Moldova au înregistrat o creștere accelerată în primul trimestru al anului 2025, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Potrivit indicelui prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI), prețurile au crescut semnificativ atât pe piața primară, cât și pe cea secundară, sub influența programului guvernamental „Prima Casă Plus”, care a facilitat accesul familiilor la finanțare.
Astfel, indicele agregat RPPI a atins valoarea de 211,7%, marcând o creștere de 18,4% față de trimestrul IV 2024 și de 35,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe piața primară, indicele a crescut cu peste 20%, iar pe cea secundară – cu 17,4%.
Totuși, în ciuda acestor creșteri de prețuri, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare de locuințe a început să scadă. În trimestrul I 2025, volumul tranzacțiilor a scăzut cu aproape 33% față de trimestrul precedent. Această reducere este explicată prin scăderea cererii, pe fondul prețurilor tot mai mari, dar și printr-o dependență crescută de creditele ipotecare.
Datele arată că tot mai mulți cumpărători recurg la finanțare bancară. Ponderea tranzacțiilor imobiliare realizate prin credite ipotecare a crescut de la 32,1% la finalul lui 2024, la 41% în primul trimestru din 2025. Programul „Prima Casă Plus” a avut un impact semnificativ în acest sens: numărul creditelor acordate în cadrul programului a crescut de aproape trei ori într-un singur trimestru, ajungând la 922.
BNM atrage atenția că, dacă tendințele actuale continuă, prețurile locuințelor ar putea ajunge la un prag de echilibru estimat la circa 127.800 EUR (echivalentul a 2,5 milioane lei moldovenești), ceea ce ar putea duce la stagnarea pieței și limitarea accesului populației la finanțare. În paralel, ar putea apărea o migrare a activității imobiliare către alte regiuni din țară, în afara municipiului Chișinău.
Autoritatea de reglementare anunță că monitorizează activ situația prin instrumente macroprudențiale și supraveghere activă a sectorului bancar, pentru a menține stabilitatea financiară în contextul volatilității pieței imobiliare.
