VIDEO | Republica Moldova renunță la cele 32 de raioane: trei regiuni, consilii regionale și doar 292 de primării după alegerile din 2027. Cum va arăta noua hartă administrativă

Republica Moldova se pregătește pentru una dintre cele mai ample reorganizări administrativ-teritoriale din ultimele decenii. Cele 32 de raioane urmează să dispară, fiind înlocuite de trei regiuni, Nord, Centru și Sud, cu atribuții mai restrânse și structuri administrative reduse. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul, autonomia Găgăuziei nu va fi modificată, iar Taraclia va deveni municipiu de nivelul doi. Reforma, prezentată de Guvern la 1 octombrie, prevede transferarea mai multor competențe și servicii către primării, eliminarea consiliilor raionale și alegerea unor consilii regionale la scrutinul local din 2027. În paralel, Executivul urmărește reducerea numărului de primării de la 892 la 292, astfel încât fiecare să deservească cel puțin 3.000 de locuitori.

Premierul Vasile Tofan a prezentat reforma drept o schimbare a modului în care sunt distribuite responsabilitățile între administrația locală, cea regională și autoritățile centrale. Potrivit acestuia, obiectivul este reducerea birocrației la nivelul doi și consolidarea capacității primăriilor de a răspunde nevoilor comunităților.

„Dacă aș reduce esența reformei la o singură frază, ea este, înainte de toate, despre a construi primării mai puternice. Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni, în primăriile lor, iar primarul și echipa acestuia știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, de drumuri, de o grădiniță sau de transport și cum să livreze aceste servicii”, a subliniat primul ministru.

În noul sistem, o parte dintre serviciile gestionate în prezent de raioane vor fi transferate primăriilor, iar altele vor trece în responsabilitatea instituțiilor centrale. Regiunile vor avea în principal un rol de coordonare și sprijin pentru proiectele care implică mai multe localități.

„Să ajute primăriile din Soroca, Edineț sau Drochia să pregătească mai bine un proiect regional. Să ajute Hânceștiul, Orheiul, Strășeniul, Călărașul să atragă finanțare pentru un proiect regional mai complex. Să ajute Cahulul, Căușeniul, Leova, Cimișlia, Ștefan Vodă atunci când un proiect de apă, de drumuri, de deșeuri sau alt proiect infrastructural depășește hotarul unei singure localități”, a declarat premierul.

Reorganizarea presupune și redistribuirea resurselor financiare. Potrivit datelor prezentate de șeful Executivului, în 2025, cele 32 de raioane au avut bugete cumulate de aproximativ nouă miliarde de lei, dintre care 77% au fost direcționate către educație. După reformă, fondurile vor fi transferate instituțiilor care vor prelua atribuțiile respective.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat configurația propusă pentru noua organizare administrativ-teritorială. Cele trei regiuni vor avea sedii la Bălți, Chișinău și Cahul, fără ca primele două municipii să fie incluse în regiunile respective.

Regiunea Nord, 514.000 de locuitori – Va reuni 11 raioane și va avea sediul administrativ la Bălți.

Regiunea Centru, 670.000 de locuitori – Va include 13 raioane, cu sediul administrativ la Chișinău.

Regiunea Sud, 280.000 de locuitori – Va cuprinde șapte raioane și va avea sediul administrativ la Cahul.

Populația indicată este cea prezentată de Guvern, pe baza Recensământului din 2024.

Municipiile Chișinău și Bălți vor rămâne unități administrativ-teritoriale separate. De asemenea, UTA Găgăuzia își va păstra statutul special, iar Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi. Pentru aceste patru entități, competențele actuale aferente nivelului administrativ doi nu vor fi modificate.

Buzu a precizat că reorganizarea nu ar trebui să afecteze accesul cetățenilor la serviciile publice. Instituții precum muzeele, școlile sportive, taberele pentru copii și casele de cultură vor trece din administrarea raioanelor în cea a primăriilor din actualele centre raionale.

„Ceea ce facem noi și ceea ce a solicitat prim-ministrul este că, indiferent de unde se află centrul administrativ, așa cum cetățeanul urmează să beneficieze de un serviciu, așa trebuie să fie. Vom schimba administratorii, vom schimba cine este responsabil, dar cetățeanul nu trebuie să simtă această schimbare. De aceea, muzeele, școlile sportive, taberele pentru copii, terenurile sportive, casele de cultură, deci toate aceste servicii foarte importante pentru viața unei comunități, din administrarea raioanelor vor trece în administrarea primăriilor care sunt acum sedii ale raioanelor”, a afirmat șeful Cancelariei de Stat.

Odată cu alegerile locale generale din 2027, actualele consilii raionale vor fi înlocuite de consilii regionale. Alegătorii vor primi buletine de vot pentru primarul localității, consiliul local și consiliul regional. Pentru acesta din urmă vor putea candida atât reprezentanți ai partidelor, cât și independenți, iar procedura electorală urmează să fie stabilită de Comisia Electorală Centrală.

Potrivit lui Alexei Buzu, viitoarele regiuni vor avea la bază structurile de dezvoltare regională create în 2006. Consilierii regionali își vor alege președintele, iar aparatul administrativ va fi unul redus, format din specialiști în coordonarea și planificarea proiectelor.

„Regiunile pe care le propune Guvernul sunt în baza regiunilor de dezvoltare care au fost create odată cu Legea cu privire la dezvoltarea regională, aprobată în 2006. Deci, practic, de 20 de ani avem aceste relații de dezvoltare regională: proiecte mai mari, planuri de dezvoltare a teritoriului la nivelul acestor trei regiuni. Vom avea consilieri regionali, ei vor alege președintele regiunii, vom avea un aparat mic administrativ, pentru că acolo trebuie să avem echipe de specialiști care vor oferi acest sprijin de coordonare și planificare regională”, a specificat Buzu.

În ceea ce privește finanțarea administrației locale, premierul Vasile Tofan a declarat că descentralizarea fiscală nu face parte din actuala etapă a reformei. Guvernul nu intenționează însă să introducă o colectare a taxelor la nivel regional, iar obiectivul pe termen lung este ca o parte mai mare a resurselor să rămână în comunități.

„Consider important să continuăm eforturile de descentralizare fiscală. Este și o promisiune către primării și, da, consider că o mai mare parte din resurse trebuie să rămână local, doar că, înțelegeți, mai întâi trebuie să capacităm primăriile, să devină mai mari, să devină mai bine specializate și după aceasta să le dăm resursele”, a mai spus prim-ministrul Tofan.

Reorganizarea raioanelor este însoțită de o reformă a administrației publice de nivelul întâi. Până la 31 august, 561 de primării, reprezentând 63% din total, au încheiat procesul de amalgamare voluntară, potrivit datelor prezentate de autorități. În septembrie a fost inițiată etapa obligatorie, care vizează alte peste 250 de comunități.

OBIECTIVUL REFORMEI:

Înainte de reformă – 892 de primării

După alegerile din 2027 – 292 de primării

Numărul primăriilor ar urma să scadă cu aproximativ două treimi. Fiecare primărie va trebui să deservească cel puțin 3.000 de locuitori.
Republica Moldova a mai trecut printr-o reformă administrativ-teritorială la sfârșitul anilor ’90, când cele 40 de raioane au fost reorganizate în zece județe. Sistemul a funcționat doar câțiva ani: în 2001 a fost adoptată o nouă lege, iar ulterior țara a revenit la organizarea în raioane.