Rusia, Sheriff și instituțiile care țin Transnistria departe de Chișinău

Republica Moldova îi despăgubește pe fermierii din Dubăsari pentru taxele impuse de Tiraspol.

De asemenea, chiar dacă trupele ruse s-ar retrage, Chișinăul ar avea de preluat instituțiile separatiste și de reglementat interesele economice consolidate în peste trei decenii.

În 2024, Republica Moldova a cheltuit peste 3,25 milioane de lei pentru a-i despăgubi pe fermierii din raionul Dubăsari, obligați să achite taxe impuse de administrația separatistă de la Tiraspol. Agricultorii au terenuri dincolo de șoseaua Rîbnița-Tiraspol. Pentru a duce semințe și îngrășăminte la câmp și a transporta recolta, trebuie să treacă prin posturile ilegale de control ale administrației separatiste.

Potrivit Promo-LEX, despăgubirile au acoperit taxe vamale, servicii de brokeraj și taxe de drum. Au fost aprobate 78 de cereri depuse de 26 de agenți economici. Promo-LEX a documentat și obligația fermierilor de a-și înregistra activitatea la structurile separatiste, de a declara ce cultivă și de a prezenta informații despre transportul semințelor, îngrășămintelor și combustibilului.

Chișinăul îi despăgubește, dar nu poate împiedica Tiraspolul să le impună aceste taxe și obligații.

Posturile ilegale de control fac parte dintr-un sistem administrativ aflat în afara autorității constituționale a Republicii Moldova. Administrația separatistă dispune de propriile instanțe, penitenciare, structuri de poliție și servicii de securitate. Retragerea trupelor ruse ar înlătura un obstacol esențial în calea reintegrării, dar mai rămân instituțiile care trebuie preluate și integrate corespunzător în sistemul de stat al Republicii Moldova.

Trupele ruse au rămas în regiune după războiul din 1992, iar Moscova a continuat să sprijine militar, politic și economic administrația separatistă. În hotărârea din 2016 în cauza Mozer împotriva Republicii Moldova și Rusiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că Rusia exercita un control efectiv și o influență decisivă asupra administrației de la Tiraspol.

Sheriff și puterea de la Tiraspol

Grupul Sheriff, fondat de Victor Gușan și Ilia Cazmalî, are afaceri în comerț, distribuția carburanților, sectorul bancar și mass-media. Holdingul și-a extins activitatea beneficiind de privilegii acordate de administrația separatistă.

În timpul conducerii lui Igor Smirnov, Sheriff putea transfera valută în afara regiunii fără limite cantitative și fără taxe vamale, potrivit Centrului pentru Studii Estice de la Varșovia. Facilitățile au fost eliminate în decembrie 2012, după venirea la putere a lui Evgheni Șevciuk.

Sheriff și-a păstrat însă influența politică. Potrivit unei analize Promo-LEX din decembrie 2025, partidul Obnovlenie, despre care organizația afirmă că este controlat de holding, a obținut toate cele 33 de mandate în legislativul separatist la alegerile din noiembrie. Prezența oficială la vot a fost de 26,01%.

Între timp, Chișinăul a început să elimine treptat scutirile fiscale de care au beneficiat companiile din regiune. De la 1 septembrie 2026, pentru anumite categorii de mărfuri se aplică TVA și, după caz, accize, inclusiv pentru alcool, produse din tutun, parfumuri și bijuterii.

Pe 23 octombrie, la Tiraspol a fost organizată o manifestație împotriva noilor taxe. Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea consideră că protestul a urmărit protejarea intereselor economice ale Sheriff și exercitarea unor presiuni asupra Chișinăului pentru a renunța la măsurile fiscale.

Rămâne însă întrebarea în ce condiții au participat oamenii la manifestație. Am crescut la Dubăsari, unde părinților mei li se cerea să participe la asemenea evenimente. Dacă refuzau, riscau să-și piardă locul de muncă. Experiența familiei mele și discuțiile purtate recent cu locuitori ai regiunii mă fac să privesc cu prudență imaginile protestului de la Tiraspol.

Pentru un profesor sau un angajat al unei instituții publice, o indicație venită de la conducere poate fi greu de refuzat. Nici măcar nu este nevoie de o amenințare explicită dacă oamenii au motive să creadă că își pot pierde locul de muncă.

Nu pot stabili câți dintre participanții din 23 octombrie au venit de bunăvoie. Unii pot susține sincer revendicările organizatorilor, iar nemulțumirile economice pot fi reale. Dar imaginile unei piețe pline nu arată cine a venit din convingere și cine s-a temut să refuze. Folosite pentru a demonstra susținerea populară a administrației separatiste, ele pot prezenta conformarea drept adeziune politică.

Gazul rusesc și veniturile Tiraspolului

Economia regiunii s-a sprijinit timp de decenii și pe gazul rusesc pentru care Tiraspolul nu achita efectiv contravaloarea către Gazprom. Administrația separatistă colecta plățile de la populație și întreprinderi, în timp ce datoriile către furnizorul rus continuau să crească.

Gazul ieftin alimenta fabricile și centrala electrică de la Cuciurgan, care vindea energie electrică restului Republicii Moldova. Veniturile din vânzarea combustibilului către consumatorii locali contribuiau la finanțarea bugetului separatist.

Sistemul a intrat în criză în ianuarie 2025, după încetarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina. Gazprom nu a continuat livrările directe pe o rută alternativă, invocând o datorie contestată a Republicii Moldova.

În februarie, alimentarea regiunii a fost reluată prin intermediari, în volume mai mici și cu finanțare provenită de la entități asociate Moscovei, potrivit Centrului pentru Studii Estice de la Varșovia.

Reducerea livrărilor a afectat producția industrială și veniturile administrației separatiste. În primele zece luni ale anului 2025, exporturile regiunii au scăzut cu 42% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit unei analize publicate de același centru în noiembrie 2025.

Criza energetică a redus veniturile Tiraspolului, fără să schimbe cine conduce regiunea. Nici înțelegerile negociate în anii precedenți cu Chișinăul nu au dus la un transfer de autoritate.

Pro-rușii de pe ambele maluri ale Nistrului și înțelegerile care au lăsat Tiraspolul la putere

În timpul mandatului său, Igor Dodon a susținut continuarea implicării Rusiei în reglementarea conflictului transnistrean și s-a întâlnit în repetate rânduri cu liderul separatist Vadim Krasnoselski.

În 2017, cei doi au discutat despre accesul fermierilor din Dubăsari la terenurile agricole, școlile cu predare în limba română și libera circulație. Dodon a anunțat ulterior progrese, inclusiv simplificarea unor proceduri de trecere.

În 2018, Guvernul Republicii Moldova și mediatorii internaționali au consemnat rezultate privind funcționarea școlilor cu predare în limba română și grafie latină, recunoașterea actelor de studii și circulația între cele două maluri ale Nistrului. Aceste rezultate au fost obținute în cadrul procesului mai larg de negocieri, nu exclusiv prin întâlnirile dintre Dodon și Krasnoselski.

Fostul președinte a susținut și menținerea mecanismului de pacificare la care participă militari ruși.

Înțelegerile au rezolvat unele probleme practice, fără să schimbe cine controla posturile ilegale de trecere. Administrația de la Tiraspol putea în continuare să stabilească condițiile de acces și să solicite plăți agricultorilor.

În septembrie 2025, Biroul politici de reintegrare semnala că fermierii din Dubăsari trebuiau să-și reînnoiască anual documentele și să achite taxele impuse de administrația separatistă.

Chișinăul obținuse facilitarea accesului la terenuri, nu și autoritatea de a elimina posturile care îl restricționau.

Reintegrarea, dincolo de retragerea trupelor ruse

În martie 2026, partenerilor occidentali ai Republicii Moldova le-a fost prezentat un document de lucru privind reintegrarea treptată a regiunii transnistrene.

Potrivit Centrului pentru Studii Estice de la Varșovia, una dintre variante prevedea instituirea unei administrații civile internaționale care să supravegheze demilitarizarea și democratizarea regiunii, înainte ca atribuțiile să fie transferate treptat Chișinăului.

Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a precizat că documentul era preliminar și nu reprezenta un plan aprobat. Printre soluțiile examinate se număra integrarea regiunii în cadrul constituțional al Republicii Moldova, cu garanții privind cetățenia, proprietatea și protecția socială, fără acordarea unui statut politic special.

Preluarea instanțelor și a structurilor de poliție ar ridica probleme privind statutul hotărârilor pronunțate de acestea, verificarea personalului și cercetarea detențiilor ilegale și a altor abuzuri. Chișinăul ar trebui, totodată, să asigure continuitatea serviciilor publice, plata pensiilor și funcționarea școlilor și spitalelor.

În lipsa unui transfer de autoritate asupra acestor instituții, Chișinăul a început să-și extindă controlul economic asupra regiunii. Din ianuarie 2024, companiile transnistrene sunt obligate să achite taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Din septembrie 2026, pentru anumite categorii de mărfuri se aplică și TVA sau accize.

Prin Legea nr. 67 din aprilie 2026, Parlamentul a instituit Fondul de convergență, destinat finanțării infrastructurii și serviciilor publice pentru locuitorii regiunii. Fondul ar urma să fie alimentat din venituri bugetare și contribuții externe. La 20 octombrie, regulamentul privind administrarea fondului era încă în consultare publică.

Chișinăul intenționează să finanțeze proiecte pentru populație fără să transfere resurse administrației separatiste. În același timp, continuă să despăgubească fermierii din Dubăsari pentru taxele pe care Tiraspolul le impune la trecerea prin posturile sale de control.

În 2025, Guvernul a alocat 3,34 milioane de lei pentru compensarea acestor cheltuieli. Din această sumă au fost utilizați 2,64 milioane de lei.

Totodată, posturile ilegale de control prin care fermierii trebuie să treacă pentru a ajunge la propriile terenuri au rămas în mâinile administrației separatiste de la Tiraspol.