VIDEO | Andrei Curăraru, despre acuzațiile că Moldova provoacă Rusia: „Aduc războiul cei care atacă. Cei care încearcă să se apere îl previn”

Republica Moldova nu provoacă Rusia prin achiziționarea radarelor sau prin intenția de a-și dezvolta capacitățile de apărare, ci încearcă să prevină riscurile de securitate, susține expertul Andrei Curăraru. Într-o declarație publică, acesta a criticat discursurile unor politicieni care avertizează că producerea de drone sau achiziționarea de armament ar transforma țara într-o țintă pentru Rusia. Expertul a invocat, în schimb, mai multe cazuri de sabotaj și acțiuni atribuite serviciilor rusești, în care ar fi fost implicați cetățeni moldoveni.

„Aduc războiul cei care atacă. Cei care încearcă să se apere îl previn. (…) Tot auzim că cineva apropie războiul de Moldova. Dacă ne cumpărăm radare, provocăm Rusia. Dacă vrem să producem drone, ne transformăm în țintă. Mereu e vinovat cel care încearcă să se apere”, a declarat Andrei Curăraru, contestând afirmațiile potrivit cărora măsurile de apărare ale Republicii Moldova ar putea provoca o reacție militară din partea Moscovei.

Curăraru a invocat, în acest context, incidente de securitate în care ar fi fost implicați cetățeni moldoveni, precum și presupuse acțiuni coordonate de serviciile rusești. Printre exemplele menționate se numără cazul lui Grigore Caramalac, cunoscut drept Bulgaru, despre care expertul afirmă că s-ar afla la Moscova și că ar fi fost vizat într-o investigație privind pregătirea unor sabotaje asupra infrastructurii energetice din regiunea Odesa.

„Grigore Caramalac, zis Bulgaru, stă la Moscova. Potrivit investigației KibOrg, FSB i-ar fi cerut să organizeze incendierea a două stații electrice din regiunea Odesa, cu ajutorul unor persoane din Găgăuzia. Peste 14.000 de oameni au rămas fără curent”, a afirmat Curăraru .

Expertul a făcut referire și la incidentele din Franța, unde cetățeni moldoveni ar fi fost implicați în acțiuni de provocare, inclusiv pictarea unor stele ale lui David pe clădiri și amplasarea unor sicrie în apropierea Turnului Eiffel. Potrivit lui, în primul caz, Poliția din Republica Moldova ar fi identificat legături cu gruparea Șor, iar în cel de-al doilea, anchetatorii francezi ar fi indicat un presupus coordonator simpatizant al lui Șor.

Un alt caz invocat este cel din Estonia, unde doi cetățeni moldoveni au fost condamnați pentru incendierea unui restaurant ucrainean. Potrivit expertului, unul dintre aceștia ar fi incendiat și un supermarket, la comanda serviciilor militare rusești, primind puțin peste 1.700 de euro în criptomonede pentru atac.

Curăraru a amintit și de declarațiile bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care ar fi cerut sprijinul Moscovei împotriva autorităților de la Chișinău și ar fi amenințat cu independența autonomiei în cazul unirii Republicii Moldova cu România. De asemenea, aceasta ar fi vorbit despre sprijinul Rusiei în eventualitatea unei intervenții militare a Chișinăului în Găgăuzia.

„Și protecția o cere tocmai de la statul care bombardează Ucraina vecină. La Tiraspol, separatiștii cer de peste 30 de ani protecție rusească. Armata rusă a luptat împotriva Moldovei în 1992, iar în 2012 un militar rus l-a împușcat mortal pe Vadim Pisari la un post de control”, a declarat expertul.

Curăraru a criticat și declarațiile unor politicieni de la Chișinău care au avertizat că dezvoltarea capacităților de producere a dronelor sau a armamentului ar putea transforma Republica Moldova într-o țintă pentru Rusia.

„Și tot ei ne spun că pericolul vine de la Chișinău. Vasile Costiuc spunea că o presupusă fabrică de armament ne-ar transforma într-o țintă legală pentru Rusia. Asta spune un deputat al Republicii Moldova despre perspectiva ca propria lui țară să fie bombardată. Parcă ar lucra la justificările Ministerului rusesc al Apărării”, a mai declarat Curăraru.

Acesta l-a vizat și pe primarul Capitalei, Ion Ceban, care a avertizat că producerea de drone ar putea transforma Republica Moldova într-o țintă legitimă pentru Rusia.

„Dronele rusești ne intră deja în spațiul aerian. Domnule primar, ce propuneți să le oprim?”, a întrebat retoric Curăraru.

Expertul a criticat, de asemenea, poziția deputatului socialist Grigore Novac privind miliardele de dolari pretinse de Gazprom pentru gazele consumate în regiunea transnistreană. Totodată, el a amintit de amenințările deputatului rus Serghei Mironov privind extinderea războiului și de declarațiile fostului ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu, referitoare la scenariile Moscovei pentru Transnistria.

În opinia sa, astfel de mesaje contribuie la promovarea unei narațiuni potrivit căreia Republica Moldova ar fi responsabilă pentru eventualele amenințări la adresa propriei securități, în timp ce Rusia continuă să încalce spațiul aerian al țării. Acesta a mai criticat solicitările unor reprezentanți ai regimului de la Tiraspol privind protecția Rusiei, precum și declarațiile unor politicieni care au cerut sprijinul Moscovei în raport cu autoritățile constituționale de la Chișinău.

În opinia lui Curăraru, astfel de mesaje contribuie la promovarea unei narațiuni potrivit căreia Republica Moldova ar fi responsabilă pentru eventualele amenințări la adresa propriei securități, în timp ce Rusia continuă să încalce spațiul aerian al țării.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Apărării, numai în luna octombrie au fost înregistrate 19 încălcări ale spațiului aerian al Republicii Moldova, iar șase drone au explodat la sol.