O nouă Ialta? Alexandru Tănase avertizează asupra riscului unei înțelegeri între marile puteri peste capul Republicii Moldova: „Ar putea periclita inclusiv proiectul de integrare europeană”
O eventuală înțelegere între Statele Unite și Rusia privind redefinirea sferelor de influență în Europa ar putea avea consecințe și pentru Republica Moldova, în special în ceea ce privește reglementarea conflictului transnistrean și parcursul european al țării. Fostul președinte al Curții Constituționale și ex-ministrul Justiției, Alexandru Tănase, susține că Moscova își dorește revenirea la o ordine regională în care să exercite control asupra fostelor republici sovietice. Într-un interviu acordat RFI, acesta avertizează asupra riscului reluării negocierilor privind Transnistria fără consultarea Chișinăului și consideră că Republica Moldova trebuie să inițieze o dezbatere serioasă despre neutralitate și garanțiile sale de securitate.
Declarațiile au fost făcute în contextul negocierilor dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia, desfășurate pe 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. Discuțiile au loc într-un format trilateral, fără participarea directă a reprezentanților europeni, deși aceștia sunt prezenți în Emiratele Arabe Unite.
„La ora actuală nu există premisele obiective și istorice pentru o nouă Ialta. Dar asta nu înseamnă că în mintea celor de la Kremlin nu bântuie această idee. Federația Rusă dorește, realmente dorește, o resetare a zonelor de influență, la fel cum s-a procedat după cel de-al Doilea Război Mondial, unde să-și aroge autoritatea asupra anumitor state, în principal fiind vorba de statele care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică. Dar cred că și anumite state din Europa Centrală și de Est ar trebui cumva să accepte ideea de tutelă a Federației Ruse sau acea strategie sovietică care a existat, așa-numita strategie a suveranității limitate”, a explicat fostul ministru al Justiției.
Fostul președinte al Curții Constituționale și-a exprimat îngrijorarea și în legătură cu posibila reluare a negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean, în contextul apropierii dintre Washington și Moscova. Subiectul a revenit în atenția publică după ce ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, Joseph Mark Burkhalter, a anunțat o vizită a reprezentantului american la OSCE, care ar urma să abordeze inclusiv dosarul transnistrean.
„La ora actuală observăm clar că Donald Trump se aliază cu cele mai odioase personaje. Și prietenia sa cu Vladimir Putin nu poate să nu îngrijoreze. Și în acest context, cred eu, declarația de ieri, care a fost făcută de ambasadorul SUA la Chișinău, precum că este așteptat un reprezentant din partea OSCE pentru a relua negocierile în ceea ce privește soluționarea crizei transnistrene, nu cred că este ceva care bucură foarte multă lume. În sensul ăsta, Republica Moldova nu cred că ar fi foarte fericită ca acum, peste capul său, să fie tratată soluționarea crizei transnistrene, ceea ce ar putea, într-un fel, periclita inclusiv proiectul de integrare europeană”, a mai afirmat Tănase în cadrul interviului.
Alexandru Tănase consideră însă că autoritățile de la Chișinău trebuie să evite situația în care ar fi puse în fața unor decizii deja negociate de alte state. În opinia sa, retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană trebuie să rămână o condiție esențială a oricărei formule de reglementare.
„Problema este, probabil, ca să nu fie cumva procesul acesta lansat astfel încât noi să fim puși în fața unui fapt împlinit: s-au reluat anumite negocieri, fiți buni, participați, nu participați, decidem noi fără consultarea dumneavoastră. Dar, iarăși, repet, eu cred că lucrul acesta mai degrabă teoretic poate să figureze în anumite scenarii ale celor de la Kremlin decât să aibă o finalitate practică. Eu nu văd cum puterea de la Chișinău ar accepta o formulă de reglementare a crizei transnistrene care ar exclude cerința-cheie a Republicii Moldova, care constă în evacuarea imediată și neîntârziată a trupelor de ocupație de pe teritoriul transnistrean”, a explicat el.
Alexandru Tănase a abordat și problema neutralității constituționale a Republicii Moldova, în contextul amenințărilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Fostul ministru al Justiției susține că statutul de neutralitate, introdus în Constituția din 1994, a fost adoptat sub presiunea Moscovei, fiind prezentat la acea vreme drept o posibilă soluție pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria. Potrivit acestuia, asigurarea securității naționale exclusiv prin mijloace proprii ar presupune investiții pe care Republica Moldova nu și le poate permite.
„Asta înseamnă că, pentru a ne asigura neutralitatea și securitatea Republicii Moldova în condiții de neutralitate, noi am avea nevoie de miliarde de euro. Nu avem acești bani. Singura noastră soluție ar fi să devenim parte a unui sistem de securitate mai extins, care ar garanta nu doar politic, economic, dar și militar securitatea frontierelor noastre”, consideră fostul ministru al Justiției.
În opinia lui Tănase, autoritățile ar trebui să inițieze o discuție publică despre actualul statut de neutralitate și despre posibilitatea obținerii unor garanții de securitate prin afilierea la un sistem internațional de apărare.
„Este absolut evident că Republica Moldova trebuie să-și reconsidere poziția la acest subiect. Trebuie să începem o discuție publică, să explicăm societății de ce este necesar să obținem și noi anumite garanții de securitate, printr-o anumită afiliere la un sistem de securitate. Ori singurul sistem de securitate funcțional care există la ora actuală este cel pe care îl asigură Alianța Nord-Atlantică, chiar în pofida politicilor oscilante ale președintelui Donald Trump”, a conchis Alexandru Tănase.
