FALS! Ministerul Apărării denunță un nou val de dezinformare privind starea de război și de asediu, pe fondul criticilor opoziției: „Cetățenii sunt induși în eroare”

Ministerul Apărării avertizează că proiectul de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional este folosit pentru răspândirea unor mesaje alarmiste despre o presupusă pregătire a Republicii Moldova pentru război. Reacția instituției vine după ce mai mulți reprezentanți ai opoziției au criticat documentul și au cerut retragerea acestuia, invocând inclusiv temeri legate de mobilizarea cetățenilor. Autoritățile resping interpretările potrivit cărora moldovenii din diaspora ar urma să fie aduși forțat în țară sau bunurile cetățenilor ar putea fi confiscate arbitrar.

Într-un comunicat publicat miercuri, 11 noiembrie, Ministerul Apărării susține că anumite prevederi ale proiectului sunt prezentate într-o manieră distorsionată, pentru a alimenta temerile populației.

Instituția afirmă că noțiunile de „stare de asediu”, „stare de război” și „situație excepțională” sunt scoase din context și utilizate pentru promovarea unor scenarii alarmiste.

„Prezența în proiect a unor noțiuni juridice precum: „stare de asediu”, „stare de război” sau „situație excepțională” este utilizată în mod intenționat pentru a distorsiona sensul documentului și a induce în eroare cetățenii”, a comunicat Ministerul Apărării.
Opoziția cere retragerea proiectului

Inițiativa a provocat reacții critice din partea mai multor politicieni din opoziție. Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, susținând că acesta a provocat îngrijorare în societate și că unii cetățeni se tem de o eventuală mobilizare forțată. La rândul său, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat inițierea unei petiții pentru retragerea documentului, argumentând că acesta a generat panică în rândul populației. Deputatul Alexandr Stoianoglo, din partea blocului Alternativa, a invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și a criticat necesitatea unor asemenea prevederi.

Ministerul Apărării susține însă că proiectul nu reprezintă o pregătire pentru declanșarea unui conflict militar, ci urmărește modernizarea legislației privind gestionarea situațiilor excepționale.
Ce prevede, de fapt, proiectul

Potrivit explicațiilor oferite de instituție, documentul urmărește înlocuirea cadrului legislativ adoptat în 2004 și adaptarea acestuia la actualele amenințări de securitate, inclusiv cele hibride. Proiectul reglementează trei regimuri juridice deja existente: starea de urgență, starea de asediu și starea de război. Autoritățile precizează că nu sunt introduse regimuri noi, ci sunt actualizate procedurile de instituire și încetare a acestora, precum și responsabilitățile instituțiilor statului.

Diaspora nu va fi adusă forțat în țară, susține Ministerul Apărării

Una dintre cele mai controversate teme a fost presupusa obligație a moldovenilor stabiliți peste hotare de a reveni în Republica Moldova în cazul instituirii stării de asediu sau de război.

Ministerul Apărării respinge afirmațiile potrivit cărora proiectul ar permite aducerea forțată a cetățenilor din străinătate.
Potrivit instituției, documentul stabilește proceduri prin care persoanele aflate peste hotare pot solicita sprijinul misiunilor diplomatice pentru a reveni voluntar în țară, dacă doresc să participe la apărarea acesteia.

Totuși, formulările referitoare la obligațiile unor categorii de cetățeni aflați în străinătate au generat interpretări diferite și solicitări de clarificare, inclusiv din partea unor reprezentanți ai opoziției.

Proiectul de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional nu a fost adoptat și se află în etapa consultărilor publice, desfășurate în perioada 3-17 noiembrie 2026.

Cetățenii, organizațiile și instituțiile interesate pot transmite propuneri și observații înainte ca documentul să parcurgă următoarele etape legislative.

Ministerul Apărării îndeamnă la informarea din surse oficiale și susține că scopul inițiativei este consolidarea capacității statului de a reacționa la situații de criză, nu pregătirea Republicii Moldova pentru un război.