La 12 noiembrie 2026, Sinodul Mitropoliei ruse Chișinăului și a Întregii Moldove, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, a hotărât să caterisească zeci de preoți, fără a avea niciun drept moral ori canonic. Prin această sancțiune, Sinodul rus pretinde că îi scoate din treapta clericală. Din motivarea sinodală rusă dispare alegerea credincioșilor, deși ei suportă consecințele conflictului. Pentru Sinodul subordonat Moscovei, faptul că preoții au ascultat de comunitate devine un act de nesupunere față de ierarhia subordonată Moscovei.
Răspunsul canonic al Patriarhiei Române la asemenea sancțiuni samavolnice datează din 29 februarie 2024. Sfântul Sinod, prezidat de Patriarhul Daniel, a reafirmat hotărârea sinodală nr. 8090 din 19 decembrie 1992. Clericii ortodocși români care revin în Mitropolia Basarabiei își păstrează statutul canonic, iar orice sancțiune întemeiată pe apartenența lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată „nulă și neavenită”. În temeiul acestei hotărâri, preoții și diaconii primiți în Mitropolia Basarabiei pot sluji în continuare sub autoritatea ei.
În 1812, Imperiul Rus a anexat partea de răsărit a Principatului Moldovei. În 1813, țarul Alexandru I a dispus prin decret înființarea Eparhiei Chișinăului și Hotinului. După Unirea din 1918, Biserica Ortodoxă Română a reorganizat viața bisericească din Basarabia, iar în 1925 a înființat Mitropolia Basarabiei. Ocupațiile sovietice din 1940 și 1944 au întrerupt activitatea Mitropoliei și au impus din nou jurisdicția rusă.
Canonul 8 al Sinodului de la Efes, adoptat pentru a apăra drepturile Bisericii din Cipru, interzice însușirea cu forța a unei provincii bisericești și cere restituirea ei. Anexările țariste și sovietice nu au conferit Patriarhiei Moscovei vreun drept canonic asupra Bisericii de aici.
Reactivarea din 1992 a pornit de la clericii și mirenii reuniți la 14 septembrie în adunarea eparhială de la Chișinău. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române le-a confirmat demersul la 19 decembrie. Inițiativa venită din Basarabia, la un an de la proclamarea independenței Republicii Moldova, a refăcut o legătură bisericească pe care ocupația sovietică o întrerupsese aproape o jumătate de secol.
Recunoașterea Mitropoliei Basarabiei a cerut și un proces la Strasbourg. La 13 decembrie 2001, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că statul a încălcat libertatea religioasă prin refuzul de a recunoaște Mitropolia și că reclamanții au fost lipsiți de un recurs efectiv. Înregistrarea oficială a avut loc la 30 iulie 2002. Statul are obligația să apere libertatea religioasă a comunităților și să trateze cultele cu imparțialitate.
Legătura instituțională cu Moscova este înscrisă în statutul Bisericii Ortodoxe Ruse, care include Mitropolia rusă de Chișinău și a Întregii Moldove printre structurile sale. La 12 martie 2024, Sinodul rus a respins poziția Patriarhiei Române și a apărat sancțiunile aplicate anterior la Chișinău. Documentul de la Moscova și procesul-verbal din 12 noiembrie 2026 invocă aceeași listă de canoane pentru asemenea cazuri. Ierarhia de la Chișinău continuă astfel o politică pe care Patriarhia Moscovei a susținut-o public.
În martie 2024, Consiliul Mondial al Poporului Rus, prezidat de patriarhul Kirill, a descris invazia Ucrainei drept „război sfânt”. În Republica Moldova, mass-media a relatat despre folosirea pelerinajelor drept acoperire pentru pregătirea unor acțiuni subversive specifice serviciilor de spionaj de la Moscova, despre cardurile oferite preoților iubitori de arginți ruși și despre utilizarea canalelor religioase de pe Telegram pentru influențarea votului și discreditarea integrării europene
Printre gazdele grupurilor de clerici, jurnaliștii au identificat persoane legate de partidul lui Vladimir Putin. Moscova folosește astfel autoritatea religioasă și pentru a-și apăra influența politică în Republica Moldova.
Publicarea listei din 12 noiembrie îi avertizează pe clericii aflați încă sub autoritatea Moscovei că vor fi tratați ca oameni care și-au încălcat jurământul dacă urmează aceeași cale. Presiunea ajunge și la enoriași. Când preotul lor este declarat caterisit, oamenii sunt împinși să pună la îndoială slujirea celui la care merg pentru botez, spovedanie sau înmormântare. Așa încearcă ierarhia rusă să descurajeze revenirea preoților și a comunităților lor la Ortodoxia românească.
Mitropolitul Antonie a cerut încă de la întronizarea din iulie 2026 ca structura locală a Patriarhiei Moscovei să renunțe la confruntare. La 26 august, a discutat cu mitropolitul Vladimir, la Președinție, despre deschiderea unui dialog între cele două mitropolii. La 7 octombrie, Antonie a reafirmat disponibilitatea pentru pace și colaborare și a semnalat Ambasadei Statelor Unite acțiuni de ostilitate față de clericii și comunitățile Mitropoliei Basarabiei. Pe 10 noiembrie, în discuția cu comisara europeană Marta Kos, a revenit asupra protejării libertății religioase.
Apelul Mitropoliei Basarabiei la calm și dialog apără dreptul enoriașilor de a-și hotărî apartenența bisericească fără amenințări. Cât timp structura de ocupație canonică rusă folosește caterisirea pentru a pedepsi slujirea în Biserica Ortodoxă Română, vorbim de facto de continuarea războiului paraortodox al Lumii Ruse împotriva Ortodoxiei românești.
