A venit și rândul R. Moldova. Tofan: „Nu vorbim doar despre un incident izolat”. Atacuri cibernetice de amploare au avut loc în ultimul an în Danemarca, Franța și Coreea de Sud
Republica Moldova ar putea fi ținta unei campanii coordonate de atacuri cibernetice, cu implicarea unor actori statali străini. Premierul Vasile Tofan a declarat că serviciile competente investighează această ipoteză inclusiv în legătură cu atacul recent asupra sistemelor informatice guvernamentale. Șeful Executivului a avertizat că nu este vorba neapărat despre un incident izolat și a invocat atacurile cibernetice de amploare înregistrate în Danemarca, Franța și Coreea de Sud, pentru a evidenția vulnerabilitatea infrastructurilor digitale chiar și în țările cu resurse considerabile.
Declarațiile au fost făcute miercuri, 28 octombrie, în debutul ședinței Guvernului, în contextul incidentului în urma căruia au fost extrase neautorizat date asociate a aproximativ 750.000 de coduri personale.
„Țara noastră este ținta unor atacuri cibernetice coordonate și de amploare. Nu vorbim doar despre un incident izolat. Avem indicii, apropo de campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini. Serviciile competente investighează inclusiv implicarea lor în incidentul recent. Sunt vizate nu doar datele cetățenilor, ci și infrastructura digitală a statului. Trebuie să tratăm securitatea cibernetică drept o chestiune de siguranță națională”, a declarat Vasile Tofan.
Premierul nu a nominalizat statele care ar putea fi implicate în atacurile asupra Republicii Moldova și nici nu a prezentat concluziile unei investigații care să stabilească identitatea atacatorilor.
Pentru a demonstra amploarea fenomenului la nivel internațional, Tofan a făcut referire la trei cazuri de compromitere a datelor personale.
Primul exemplu invocat a fost Danemarca, unde, la începutul lunii octombrie, autoritățile au anunțat accesarea neautorizată a datelor din registrul național al populației. Incidentul a vizat informații asociate a aproximativ 8,8 milioane de persoane înregistrate, inclusiv persoane decedate sau care au emigrat.
Un alt caz menționat a fost cel al Franței, unde, în aprilie 2026, Agenția Națională pentru Titluri Securizate (ANTS), responsabilă de documentele oficiale de identitate, a anunțat un incident de securitate informatică. Potrivit autorităților franceze, aproximativ 11,7 milioane de conturi ar fi putut fi afectate.
Premierul a invocat și exemplul Coreei de Sud, unde platforma de comerț electronic Coupang a fost vizată de o breșă majoră de securitate. Investigațiile autorităților sud-coreene au constatat expunerea datelor a peste 33 de milioane de utilizatori.
Tofan a subliniat că asemenea incidente se produc inclusiv în state care investesc resurse financiare și tehnologice mult mai mari în securitatea cibernetică.
„De ce spun acest lucru? Pentru că aceste atacuri sunt coordonate și se întâmplă inclusiv în cazul unor țări cu bugete mult mai mari, cu resurse mult mai mari decât a noastră, ceea ce încă o dată accentuează cât vulnerabil suntem noi cu resursele noastre mult mai limitate”, a declarat premierul.
Exemplele internaționale au fost prezentate de șeful Guvernului pentru a ilustra amploarea amenințărilor cibernetice. Acestea nu reprezintă însă dovezi că incidentele din Danemarca, Franța și Coreea de Sud ar avea aceiași autori sau ar fi legate de atacul asupra Republicii Moldova.
În sprijinul avertismentelor sale, premierul a făcut referire și la raportul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), care analizează aproximativ 8.200 de incidente cibernetice, dintre care circa 2.600 au vizat administrația publică.
Revenind la incidentul din Republica Moldova, Tofan a recunoscut că atacatorii au exploatat vulnerabilități existente în unele servicii informatice ale statului, inclusiv pentru extragerea automatizată a informațiilor.
„Trebuie să recunoaștem că unele sisteme aveau aceste vulnerabilități și responsabilitatea noastră este să remediem și să prevenim repetarea incidentului”, a declarat șeful Executivului.
Potrivit datelor prezentate de autorități, atacurile din perioada 19–23 octombrie au vizat aproximativ un milion de IDNP-uri. Investigațiile preliminare indică extragerea unor categorii de informații personale asociate a circa 750.000 de coduri de identificare.
Extragerea neautorizată a datelor a fost oprită pe 23 octombrie, însă autoritățile au identificat și blocat noi tentative de acces pe 25 și 27 octombrie.
