InternePublicațiiRomânia

„România nu mai dă bani Republicii Moldova” – fals distribuit masiv de rețele pro-ruse. Cum este folosită o listă de proiecte respinse pentru a ascunde 53 de finanțări aprobate

O informație reală, scoasă din context, este folosită de mai multe canale și conturi pro-ruse pentru a promova ideea că România ar fi încetat să mai finanțeze proiecte în Republica Moldova. Narațiunea, distribuită în ultimele zile pe Telegram și Facebook, pornește de la o listă de cereri respinse de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), instituție care, potrivit cadrului legal românesc, nu gestionează programele destinate Republicii Moldova. Finanțările pentru statul nostru sunt administrate separat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), care în 2026 a aprobat 53 de proiecte, notează deschide.md.

Narațiunea a fost lansată la începutul săptămânii de canalul de Telegram ”Ghenii Karpat”, afiliat forțelor pro-ruse din R. Moldova. Acesta a publicat o listă cu proiecte din Republica Moldova respinse de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, DRP, și a susținut că instituția ”nu a aprobat niciun proiect din Republica Moldova pentru anul 2026”. Autorul a evidențiat inclusiv proiecte sociale, precum dotarea școlilor, reparația infrastructurii sociale sau amenajarea terenurilor de joacă. Postarea a fost ulterior repostată pe grupuri de Facebook cu denumiri în limba rusă și preluată de persoane afiliate inclusiv grupării criminale Șor.

Postarea sugerează că Bucureștiul ar fi refuzat să finanțeze Republica Moldova, în timp ce ar fi acordat bani pentru proiecte din alte state, inclusiv Noua Zeelandă.

Comparația este, însă, falsă. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu este instituția Guvernului României responsabilă de programele destinate Republicii Moldova. Legislația română stabilește explicit că din sfera de activitate a DRP sunt excluse strategiile, politicile publice, proiectele, programele și acțiunile derulate pe relația cu Republica Moldova. Aceste atribuții revin Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, DRRM.

Prin urmare, faptul că proiectele din Republica Moldova apar pe o listă a cererilor respinse de DRP nu demonstrează că România a refuzat să finanțeze proiecte moldovenești. Solicitanții au aplicat la o instituție care nu gestionează linia de finanțare dedicată Republicii Moldova.

DRRM are, de altfel, propriile programe de finanțare. Ghidul oficial pentru 2026 prevede expres că instituția ”sprijină cetățenii din Republica Moldova prin acordarea de finanțări nerambursabile și alte mijloace de sprijin financiar”. Proiectele pot fi finanțate în domenii precum cultura, educația, mass-media, societatea civilă, spiritualitatea și tradiția.

În 2026, DRRM a organizat sesiuni distincte de finanțare destinate proiectelor pentru Republica Moldova, iar în urma evaluărilor au fost aprobate 53 de proiecte.

Astfel, afirmația potrivit căreia Guvernul României nu ar fi găsit bani pentru „niciun proiect” din Republica Moldova omite existența instituției special create pentru relația cu statul nostru și a finanțărilor acordate prin aceasta.

Mai mult, cadrul legal stabilește că DRRM poate acorda finanțări nerambursabile entităților publice și private pentru proiecte din domeniul său de activitate și poate dezvolta parteneriate direct cu autorități, organizații și instituții din Republica Moldova.

Postarea distribuită de ”Ghenii Karpat” și preluată ulterior de alte conturi pro-ruse folosește, așadar, o informație reală: existența unor proiecte respinse de DRP, pentru a induce o concluzie falsă: că România ar fi sistat sau refuzat finanțarea proiectelor din Republica Moldova. În realitate, proiectele dedicate Republicii Moldova sunt gestionate printr-un mecanism separat, de DRRM, instituție a Guvernului României creată special pentru relația cu statul nostru.

Preluarea textelor de pe cotidianul.md este permisă doar în limita a 300 de semne, cu obligativitatea indicării linkului direct către articolul original. Conținutul publicat este protejat de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Preluarea integrală a materialelor se poate face exclusiv în baza unui acord prealabil cu redacția sau în cadrul unui abonament lunar.
Back to top button