VIDEO | Maia Sandu explică cum au fost furate datele a 450.000 de cetățeni: O singură aplicație a permis accesul la registrele a cel puțin zece instituții ale statului

Datele personale a aproximativ 450.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au fost accesate în urma atacului cibernetic masiv asupra sistemelor guvernamentale din luna octombrie. Președinta Maia Sandu a prezentat astăzi, 6 noiembrie, concluziile investigațiilor discutate în cadrul Consiliului Național de Securitate și a explicat că atacatorii au exploatat deficiențe grave în modul de organizare și protejare a bazelor de date ale statului. Potrivit șefei statului, o singură aplicație cu probleme de control al accesului a permis accesarea registrelor a cel puțin zece instituții publice, iar în cea mai intensă zi a atacului au fost înregistrate aproximativ un milion de solicitări de date.

Maia Sandu a declarat că vulnerabilitățile nu au fost doar de natură tehnică, ci și rezultatul unor probleme structurale și de administrare a sistemelor informatice. Potrivit acesteia, mecanismele existente verificau aplicația prin care erau solicitate informațiile, dar nu verificau suficient identitatea persoanei care le solicita și dreptul acesteia de a le accesa.

„În octombrie 2026, sistemul guvernamental al Republicii Moldova a fost ținta unui atac cibernetic masiv. Instituțiile convocate la ședința Consiliului Național de Securitate au prezentat rezultatele investigațiilor privind amploarea atacului, modul de operare al atacatorilor, deficiențele exploatate, măsurile imediate luate în acele zile, dar și propunerile pe termen mediu și lung, de ordin sistemic, pentru a întări securitatea cibernetică a statului și a asigura un nivel mai ridicat de protecție a serviciilor guvernamentale digitale.

Mai multe instituții ale statului au comunicat deja despre acest incident, dar este important să revenim la această discuție, pentru ca toți cetățenii să cunoască ce s-a întâmplat, chiar dacă, pentru mulți dintre aceștia, informațiile pot părea prea tehnice.

Deci, până la urmă, ce s-a întâmplat? Incidentul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică, afectând câteva servicii. Cauza de fond a fost una structurală și de guvernanță: sistemele verificau doar aplicația care solicita datele, nu și identitatea utilizatorului sau dreptul acestuia de a accesa datele. Astfel, o singură aplicație cu acces defectuos a deschis registrele a cel puțin zece instituții. Atacatorul, având un set de IDNP-uri, a intrat în sistem și a extras date pe care ulterior le-a folosit pentru a pătrunde mai departe și a extrage dosare complete.

Incidentul este consecința unei arhitecturi în care datele din toate registrele sunt accesibile printr-un singur punct, fără control din partea deținătorilor și fără limitări de volum. De asemenea, lipsea controlul volumului, așa cum am spus, adică nu exista o alertă automată în situațiile în care era depășită o anumită cotă de extrageri”, a explicat Maia Sandu.

Șefa statului a prezentat și cronologia atacului, care a început în seara zilei de 19 octombrie. Potrivit investigațiilor, atacatorii au utilizat peste 638 de adrese IP pentru a-și ascunde originea, iar în ziua următoare au intensificat considerabil solicitările automate către sistemele guvernamentale. Pe 20 octombrie au fost înregistrate aproximativ un milion de cereri, de 30 de ori mai multe decât media obișnuită. Tot atunci, atacatorii au reușit să extragă peste 260.000 de înregistrări referitoare la rudele unor persoane.

„Cronologic, instituțiile au prezentat atacul în felul următor: Cererile automate, transmise prin intermediul a peste 638 de adrese IP care ascundeau sursa reală, au început în seara zilei de 19 octombrie. Cea mai intensă zi a fost 20 octombrie, când au fost înregistrate circa un milion de cereri într-o singură zi, de 30 de ori mai mult decât media.

Tot pe 20 octombrie au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu date despre rude. Pe 21 octombrie a fost oprită exfiltrarea datelor despre rude. Deja pe 23 octombrie a început blocarea atacatorilor. Pe 24 octombrie, toate atacurile au fost blocate, iar atacatorii nu au mai reușit să sustragă date. Tentativele au continuat, însă au fost blocate în mod repetat de instituții”, a declarat președinta Republicii Moldova.

Maia Sandu a criticat și modul în care autoritățile au comunicat cu cetățenii despre atacul cibernetic. Ea a recunoscut că informațiile oferite de instituțiile responsabile au venit cu întârziere și nu au răspuns tuturor îngrijorărilor publice.

Totodată, șefa statului a anunțat că, potrivit celor mai recente evaluări, numărul persoanelor ale căror date au fost accesate este de aproximativ 450.000, mai mic decât estimările vehiculate anterior. Persoanele afectate urmează să fie notificate individual de Agenția de Guvernare Electronică.

„Comunicarea instituțiilor statului despre incident a fost întârziată și nu a răspuns tuturor îngrijorărilor oamenilor. Lipsa unui protocol de comunicare pentru asemenea situații a dus la ezitări în asumarea rolurilor și în reacțiile instituționale. Ultimele evaluări arată că au fost accesate datele a aproximativ 450.000 de cetățeni. Este o cifră mai mică decât cele vehiculate în ultimele zile, dar, oricum, este o cifră mare. Acești oameni urmează să fie notificați de către Agenția de Guvernare Electronică”, a precizat Maia Sandu.

În ceea ce privește reacția instituțiilor statului, președinta a declarat că atacul a fost oprit, iar serviciile afectate au fost deconectate temporar pentru remedierea vulnerabilităților. Ulterior, acestea au fost repornite treptat.

Potrivit șefei statului, au fost introduse mecanisme suplimentare de autentificare și control al accesului, astfel încât solicitările de informații să fie verificate în raport cu identitatea persoanei care cere datele.

„Ce au făcut instituțiile statului între timp? Atacul masiv a fost oprit. Agenția de Guvernare Electronică a deconectat toate serviciile electronice și platformele integrate cu MPass, iar după remedierea problemelor, acestea au fost repornite gradual. Au fost rezolvate problemele din serviciul de autentificare și control al accesului. Se verifică dacă persoana care solicită datele este titularul acestora. Au fost securizate punctele de acces prin introducerea autentificării obligatorii și au fost limitate răspunsurile la datele strict necesare”, a explicat președinta.

Atacul cibernetic din octombrie a provocat îngrijorări privind securitatea informațiilor personale păstrate în registrele de stat. În comunicările anterioare, Agenția de Guvernare Electronică anunțase extragerea unor date asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includeau date de identificare, informații despre familie, statutul de asigurat, prestații sociale și anumite date financiare.

Ședința Consiliului Național de Securitate din 6 noiembrie a fost convocată pentru examinarea măsurilor necesare consolidării securității cibernetice a statului, inclusiv pe fondul intensificării atacurilor informatice asupra instituțiilor publice și infrastructurii critice din mai multe țări europene.