Pe măsură ce se apropie alegerile locale, preludiul campaniei electorale se face deja simțit. Unele partide au început-o fie cu populism, fie cu scandal politic. În acest context, primarul general Ion Ceban se pregătește pentru un al treilea mandat. El mizează pe imaginea gospodarului „care face”, pe care „Guvernul îl împiedică” să își exercite atribuțiile. În realitate însă, dincolo de comunicarea abundentă de pe rețelele sociale și de tapetarea orașului, problemele de fond ale „celui de-al doilea oraș românesc” au rămas în mare parte nerezolvate. Una dintre ele persistă de ani de zile și se agravează de la un sezon la altul: problema maidanezilor. Aceștia au transformat curțile de bloc, parcurile și drumul copiilor spre școală într-un teritoriu al insecurității.
Frecvența atacurilor
Datele oficiale arată dimensiunea fenomenului. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), în 2025 au fost înregistrate la nivel național 4.495 de cazuri de agresiune din partea animalelor fără stăpân, dintre care 2.171 doar în municipiul Chișinău. În același an, peste 3.100 de locuitori ai capitalei au solicitat asistență antirabică, iar în circa 70% dintre cazuri agresorii au fost câini fără stăpân. Asta înseamnă, în medie, aproximativ șase cazuri de agresiune pe zi. Anul 2026 nu a adus nicio ameliorare, dimpotrivă. În primele trei luni au fost consemnate aproape 840 de persoane agresate de animale, față de 617 în aceeași perioadă a anului trecut, adică o creștere de peste 35%. Cei mai expuși rămân copiii: 133 de cazuri, față de 108 în perioada similară din 2025. Numai în iulie și august 2026, la nivel național, 1.531 de persoane au avut nevoie de tratament antirabic post-expunere. Toate acestea se întâmplă într-un oraș în care, potrivit estimărilor oficiale, trăiesc pe străzi aproximativ 5.000 de câini fără stăpân, un număr pe care nici autoritățile nu îl pot stabili cu exactitate.
Cadrul legal
Dar cine este, în fond, responsabil pentru această situație? Legea nr. 256 din 10 iulie 2025 privind protecția animalelor de companie este prima lege cadru de acest tip din istoria Republicii Moldova. Ea reglementează explicit responsabilitatea autorităților care gestionează animalele fără stăpân. Prevede un Program Național de captare, sterilizare, vaccinare și microcipare și obligă autoritățile locale să formeze echipe de control și protecție a animalelor. Este adevărat că legea va intra în vigoare abia în septembrie 2027. Absența ei nu a lăsat însă capitala fără competențe.
Consiliul Municipal Chișinău a aprobat propriul regulament privind gestionarea populației de câini cu și fără stăpân. Regulamentul stabilește că serviciul de management al populației canine este organizat „prin grija și coordonarea administrației publice locale”, inclusiv capturarea animalelor din spațiul public. Mai mult decât atât, Primăria are o Secție de Control și Protecție a Animalelor, în cadrul Direcției Generale Locativ Comunale și Amenajare, și o întreprindere municipală specializată, Î.M. „Supravegherea și Protecția Animalelor”.
Cu toate acestea, la 2 iunie 2026, întrebat de TVR Moldova despre creșterea numărului de atacuri, Ion Ceban declara că „nu există cadrul legal în această privință”. Afirmația este evazivă pentru un edil care are la dispoziție un regulament, o secție specializată, o întreprindere municipală și un buget. Problema este că instrumentele juridice există, dar rezultatele lipsesc, iar responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta. Chiar ANSP a subliniat că măsurile de sănătate publică nu sunt suficiente fără implicarea autorităților publice locale. Ruslan Darie, directorul Î.M. „Supravegherea și Protecția Animalelor”, a vorbit despre „nu mai puțin de 1.500 de animale” capturate, sterilizate și vaccinate. Datele rămân modeste în raport cu o populație canină de mii de exemplare, iar amploarea fenomenului arată că măsurile aplicate până acum nu au reușit să țină problema sub control. Nici promisiunile nu sunt noi. Încă din 2021, fostul primar interimar Ruslan Codreanu reamintea public că Ion Ceban ar fi promis câte un azil în fiecare sector.
Documentare personală
Dincolo de statistici, realitatea se vede cel mai bine la nivelul unei singure curți de bloc. Din aprilie 2026 am urmărit discuțiile din grupurile de locatari din sectorul în care locuiesc. Un locatar povestește cum, cu câteva săptămâni în urmă, o haită s-a năpustit asupra unei femei. Aceasta a căzut la pământ și încerca disperată să alunge câinii cu o gentuță, până când un trecător i-a sărit în ajutor. O vecină avertizează că animalele „se năpustesc la toți” cei care trec cu sacoșe pe lângă magazinul din apropiere. Alți locatari scriu că elevii care se întorc de la școală, de la liceu sau de la stația de transport public sunt nevoiți să traverseze curțile în care stau haitele. Un reprezentant al asociației de locatari recunoaște că a trimis mai multe scrisori și a discutat cu autoritățile, „dar nu se reacționează”. În aceste condiții, el le propune vecinilor să trimită fiecare câte o petiție instituțiilor responsabile.
Cazurile nu rămân la nivel de avertisment. O cunoștință de-a mea a fost mușcată recent de mână, la doar o săptămână după atacul asupra altei persoane apropiate. Iar săptămâna aceasta, pe una dintre aleile unui parc foarte frecventat din capitală, am observat cum o haită de zece câini s-a năpustit asupra unui trecător. Este dovada că fenomenul nu ține de un singur cartier, ci de întregul oraș.
În loc de concluzii
În calitate de locuitor al municipiului Chișinău, solicit intervenția „gospodarului” Ivan Ceban pentru gestionarea acestei probleme. Prioritatea orașului trebuie să fie siguranța oamenilor de rând, în special a celor vulnerabili în fața câinilor vagabonzi. Soluția acestei probleme nu trebuie să fie eutanasierea animalelor, ci crearea de noi adăposturi și sterilizarea lor sistematică, printr-un program coerent, cu obiective clare și rezultate măsurabile. Spre final, înainte de a le cere chișinăuienilor un al treilea mandat în 2027, primarul ar trebui să se asigure că situația dezastruoasă din capitală este gestionată profesionist.
Video
