EXCLUSIV Transparența financiară în așa-zisa Transnistria a fost, practic, desființată: cheltuielile guvernului-fantomă de la Tiraspol și profiturile oligarhilor vor fi, de acum înainte, vizibile doar pentru un grup restrâns de persoane

Separatiștii din așa-zisa Transnistrie nerecunoscută de nimeni au pregătit modificări care, în esență, vor ascunde de publicul larg informații detaliate privind cheltuielile ”de stat”, datoria publică și activitatea marilor întreprinderi. Un document care, anterior, era publicat anual și pus la dispoziția tuturor, va fi acum disponibil doar într-un număr limitat de exemplare tipărite.

De ce fac separatiștii acest lucru tocmai acum, cum îi va afecta pe locuitorii de rând de pe malul stâng al Nistrului și până unde sunt dispuse autoritățile să meargă în limitarea transparenței financiare? Aflați din cele ce urmează.

Guvernul-fantomă de la Tiraspol a propus încetarea publicării anuale a așa-zisului „Compendiu al indicatorilor de transparență financiară” pe internet sau în orice altă sursă accesibilă publicului. Amendamentele relevante la pretinsa Lege privind transparența financiară au fost deja înaintate închipuitului parlament local și urmează să fie examinate până la sfârșitul lunii octombrie. Informațiile care, începând cu anul 2005, trebuiau să fie difuzate anual prin intermediul așa-zisei mass-media (propaganda de casă a separatiștilor) și al internetului, vor fi acum disponibile exclusiv în format tipărit.

Mai multe categorii de informații vor fi eliminate din domeniul public. Cetățenii nu vor mai putea vizualiza cheltuielile detaliate pentru întreținerea organelor guvernamentale și a instituțiilor finanțate de pretinsul ”stat” separatizat de trupe rusești de ocupație.

De asemenea, vor dispărea datele privind profiturile, pierderile și volumele de producție ale întreprinderilor industriale – inclusiv cele referitoare la cel puțin 50 dintre cei mai mari contribuabili din regiune. Informațiile privind taxele stabilite și cele efectiv plătite, precum și numărul de angajați din cadrul acestor companii, nu vor mai fi disponibile publicului. În plus, separatiștii intenționează să restricționeze accesul la informațiile referitoare la datoria internă și externă a așa-zisei Transnistrii.

Cel mai interesant aspect este că intenționează să aplice toate aceste modificări retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2026. Așa-zisul guvern de la Tiraspol a recunoscut că, de la începutul anului, a încetat deja să mai publice pe site-urile oficiale informații financiare privind subvențiile fiscale acordate marilor întreprinderi, precum și date detaliate despre cheltuielile pretinselor autorități guvernamentale. Acum, politrucii separatiști propun formalizarea acestei practici prin zise modificări legislative, extinzând-o până la data de 1 iunie 2027.

Toate aceste informații vor fi publicate exclusiv într-un document tipărit special, intitulat „Compendiu al indicatorilor de transparență financiară”. Tirajul acestor compendii este, de regulă, de aproximativ 500 de exemplare. Pentru o regiune cu o populație de sub jumătate de milion de locuitori, acest lucru înseamnă că documentul va fi, în fapt, inaccesibil pentru marea majoritate a rezidenților, jurnaliștilor și observatorilor externi.

Expunerea de motive care însoțește amendamentele precizează în mod explicit: „Ansamblul informațiilor permite conturarea unei imagini detaliate a legilor comerciale, a volumului de producție și a fluxurilor financiare ale unor întreprinderi specifice, precum și aplicarea unor măsuri economice restrictive – sau, în sens mai larg, exercitarea presiunii economice – asupra acestor entități”. Așadar, separatiștii nu ascund că aceste date sunt eliminate cu scopul de a „îngreuna presiunea externă” asupra regiunilor separatiste – venită, în primul rând, dinspre Republica Moldova.

Trebuie reamintit faptul că situația legată de reținerea informațiilor privind „transparența financiară” se desfășoară pe fundalul unei politici de unificare a sistemelor financiare, inițiate de autoritățile constituționale moldovene. Începând cu 1 ianuarie 2024, Chișinăul a eliminat anumite scutiri și a impus companiilor transnistrene obligația de a achita taxe vamale în aceleași condiții ca și alte entități. O etapă ulterioară a intrat în vigoare la 1 septembrie 2026, introducând taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accizele pentru o serie de mărfuri importate de agenții economici din regiune.

Taxa se aplică bunurilor neesențiale și articolelor de lux, inclusiv alcoolului, tutunului, parfumurilor, bijuteriilor, blănurilor și anumitor mijloace de transport. Începând cu 1 ianuarie 2027, lista se va extinde pentru a include metale, produse petroliere și diverse materii prime; de la 1 aprilie 2027, aceasta se va extinde în continuare la gaze naturale, energie electrică, telefoane și calculatoare. Unificarea completă a regimului fiscal este programată pentru anul 2030.

Valeriu Chiveri, viceprim-ministru pentru Reintegrare, a enunțat în mod explicit obiectivul acestor măsuri. Într-un interviu, el a remarcat: „Odată ce vom epuiza baza economică a regimului, acest lucru ne va permite să înregistrăm progrese semnificative în procesul de reintegrare”.

Ulterior, referindu-se la reacția Tiraspolului, Chiveri a clarificat că avea în vedere slăbirea fundamentului economic al „regimului” și al structurilor oligarhice locale – NU a locuitorilor regiunii. Cu toate acestea, propaganda transnistreană a denaturat aceste afirmații, prezentându-le drept o recunoaștere deschisă a unei „strategii de presiune economică”.

Ascunderea acestor date nu va avea niciun impact asupra locuitorilor de rând din așa-zisa Transnistria. De aproape doi ani, oamenii din regiunea nerecunoscută de nimeni trăiesc deja în condiții de austeritate severă, „statul” reducând constant prestațiile sociale. Această decizie nu le va afecta în niciun fel bunăstarea financiară. Totuși, ei vor avea acum și mai puține posibilități de a vedea cât de eficient sunt cheltuite fondurile pentru sănătate, educație, pensii și salariile angajaților din ”sectorul public”.

Totuși, eliminarea acestor date din spațiul public îi va afecta în mod deosebit pe observatorii externi ai vieții din regiune – jurnaliști, analiști și cercetători. Multă vreme, compendiul de indicatori privind transparența financiară a constituit una dintre puținele surse de date relativ sistematice referitoare la buget, întreprinderile ”de stat”, taxe și datoria acestei regiuni nerecunoscute. Inevitabil, trecerea la un format tipărit va limita drastic accesul la aceste informații.

Pentru observatorii externi ai vieții din așa-zisa Transnistria, va fi acum necesar să fie prezenți fizic în enclava separatistă, să găsească această publicație tipărită și să se confrunte cu tirajul său limitat. Prin urmare, monitorizarea independentă a economiei de pe malul stâng al Nistrului va deveni semnificativ mai dificilă, iar imaginea proceselor financiare care au loc acolo va fi mai puțin completă.

Evident, separatiștii nu au conceput aceste măsuri pe cont propriu; mai degrabă, au preluat practici din state autoritare și din Rusia tutelară. După declanșarea invaziei la scară largă din Ucraina, Federația Rusă a restricționat semnificativ publicarea detaliată a execuției bugetare, a situațiilor financiare ale companiilor și a declarațiilor de avere ale pretinșilor funcționari publici. Oficial, această decizie a fost luată „pentru a atenua riscurile legate de sancțiuni”. O formulare similară apare în nota explicativă emisă în așa-zisa Transnistria.

În Venezuela autoritară, bugetul național a fost practic indisponibil publicului începând din 2016. Afganistanul și mai multe state din Asia Centrală prezintă, de asemenea, în mod constant, niveluri extrem de scăzute de transparență bugetară; documentele-cheie fie nu sunt publicate deloc online, fie apar doar după întârzieri semnificative și exclusiv în format tipărit. Experiența la nivel global arată că accesul restricționat la informațiile financiare apare, cel mai adesea, în contexte în care cei aflați la putere resimt presiuni externe sau încearcă să ascundă starea reală a economiei lor.

Odată cu adoptarea amendamentelor la pretinsa lege „Privind transparența financiară”, economia așa-zisei Transnistria va deveni tot mai opacă în ceea ce privește informațiile. Culegerea de date privind transparența financiară constituia una dintre puținele surse relativ detaliate de informații despre situația reală din regiunea nerecunoscută. În prezent, aceasta va fi publicată într-un tiraj de doar 500 de exemplare și distribuită într-un cerc restrâns de persoane.

Datele detaliate privind cheltuielile bugetare, datoriile și activitatea marilor întreprinderi – anterior accesibile publicului – vor dispărea, practic, din sfera publică. Pe fondul „presiunii economice din partea Republicii Moldova”, al constrângerilor energetice și al dependenței de un cerc restrâns de actori economici, separatiștii au continuat să limiteze accesul publicului la informații referitoare la viața din regiune.

Trebuie menționat că, începând cu anul 2023, așa-zisa Transnistria a restricționat publicarea informațiilor privind efectivele tuturor formațiunilor armate. În 2024, pretinsele autorități locale au limitat divulgarea numelor complete ale persoanelor care dețin funcții în cadrul ”administrației publice”. În prezent, în spațiul public pot fi publicate informații doar despre pretinși miniștri, viceminiștri, șefi ai ”administrațiilor de stat” și reprezentanți aleși la toate nivelurile. În 2025, așa-zisa Transnistria a restricționat publicarea datelor referitoare la veniturile și bunurile tuturor ”funcționarilor publici”, precum și a informațiilor privindu-i pe pretinșii judecători locali. Ulterior, aceste restricții au fost extinse și asupra componenței așa-ziselor comisii electorale.

Cu toate acestea, politrucii separatiști au în continuare lucruri de ascuns față de propriii locuitori și față de observatorii externi. După chestiunea raportării financiare, următorul pas logic ar putea fi restricționarea accesului la datele privind toate achizițiile publice, nivelul real al ocupării forței de muncă, inflația, plățile de asistență socială și volumul de ajutor umanitar primit din partea Federației Ruse.

Acești pași transformă, în esență, peisajul financiar al așa-zisei Transnistria într-un sistem închis, accesibil doar unui cerc restrâns de persoane. Pierderea uneia dintre puținele surse rămase de informații relativ cuprinzătoare și organizate îi privează pe locuitorii regiunii nerecunoscute de nimeni, precum și pe jurnaliști și cercetători, de posibilitatea de a evalua în mod obiectiv destinația fondurilor bugetare și modul în care funcționează întreprinderile industriale-cheie.

O astfel de izolare informațională nu face decât să consolideze dependența regiunii de hotărârile arbitrare ale unui grup restrâns de pretinși oficiali și de structuri oligarhice. Ascunderea datelor nu rezolvă problemele sistemice ale așa-zisei Transnistrii; ea doar le maschează față de toți cei care nu sunt „la curent”. În consecință, economia regiunii nerecunoscute devine tot mai opacă, iar viitorul acesteia devine tot mai greu de prevăzut – atât pentru cei care locuiesc acolo, cât și pentru cei care observă regiunea din exterior.