Alexandru Tănase, după sabotajul din România: „Ar fi o iluzie periculoasă să credem că asemenea scenarii nu ne privesc sau că distanța dintre războiul din Ucraina și liniștea aparentă de la Chișinău constituie, în sine, o garanție de securitate”
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, avertizează că Republica Moldova nu ar trebui să trateze cu superficialitate riscurile asociate operațiunilor de sabotaj și războiului hibrid. Declarația vine după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, ai cărei membri sunt suspectați că au provocat incendiul din 14 septembrie 2026, de pe platforma industrială Carfil din Brașov.
„Serviciul Român de Informații a anunțat că incendiul produs la 14 septembrie pe platforma industrială Carfil din Brașov, în apropierea unei fabrici de armament, a fost provocat de o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă. Aceeași rețea avea în vizor și alte obiective militare și industriale din România și din Europa”, a scris Tănase.
Într-o postare pe Facebook, Tănase a atras atenția asupra tendinței de a ironiza avertismentele privind amenințările rusești și de a minimaliza riscurile la adresa securității regionale.
„De ceva vreme, a devenit aproape o modă să faci mișto de noțiunea de „război hibrid”. Să ironizezi avertismentele despre amenințarea rusă, să tratezi orice referire la operațiunile Moscovei drept o manifestare de paranoia și să-i privești cu superioritate pe cei care vorbesc despre riscurile reale la adresa securității noastre. Numai că, așa cum observa Baudelaire, cea mai mare viclenie a diavolului este să te convingă că el nu există. Iar atunci când ajungi să râzi de o amenințare doar pentru că nu seamănă cu imaginea convențională a unui război, riști să nu o mai recunoști nici măcar atunci când îți bate la ușă”, a declarat Tănase.
Fostul magistrat a subliniat că modul în care ar fi fost pus în aplicare sabotajul din România nu schimbă natura amenințării, chiar dacă nu a fost vorba despre un atac direct cu drone.
„Faptul că Rusia nu a trimis drone asupra unei fabrici de armament din România, ci, potrivit anchetatorilor, a folosit diversioniști pentru a provoca un incendiu, nu schimbă substanța problemei”, a menționat fostul președinte al Curții Constituționale.
Acesta a avertizat că Republica Moldova nu ar trebui să considere că este ferită de asemenea scenarii, în condițiile în care operațiuni similare pot avea loc chiar și într-un stat membru NATO și al Uniunii Europene.
„Iar dacă asemenea operațiuni sunt posibile în România, un stat membru NATO și al Uniunii Europene, care dispune totuși de instituții de securitate capabile să identifice amenințările și să reacționeze, ce ar trebui să înțelegem noi, în Republica Moldova? Ar fi o iluzie periculoasă să credem că asemenea scenarii nu ne privesc sau că distanța dintre războiul din Ucraina și liniștea aparentă de la Chișinău constituie, în sine, o garanție de securitate”, a menționat tănase.
Fostul președinte al Curții Supreme de Justiție și-a încheiat mesajul cu o întrebare adresată celor care minimalizează aceste riscuri: „Ce trebuie să se mai întâmple? Să moară oameni într-un asemenea atentat? Abia atunci vom accepta că amenințarea nu este imaginară și că războiul purtat de Rusia împotriva securității europene nu se limitează la teritoriul Ucrainei?”
Luni, 26 octombrie, Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat că, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă. Trei cetățeni străini sunt vizați de anchetă, fiind suspectați că au provocat incendiul din 14 septembrie de pe platforma industrială din Brașov. Potrivit autorităților române, rețeaua ar fi avut în vizor și alte obiective militare și industriale din România și din Europa.
