O pensionară din Chișinău, lăsată fără 1,4 milioane de lei de falși polițiști. Escrocii au speriat-o cu acuzații de terorism și au trimis un curier după bani
O femeie de 77 de ani din Capitală a pierdut aproximativ 1,4 milioane de lei, după ce mai mulți escroci, care s-au dat drept angajați ai poliției, au convins-o să le predea toate economiile pentru presupuse verificări. Infractorii i-au spus că datele sale personale au fost compromise și că ar putea fi implicată în activități teroriste. Speriată de acest scenariu, pensionara a transmis întreaga sumă unui curier trimis de suspecți. Frauda s-a produs în perioada 1-10 octombrie 2026, însă victima a sesizat autoritățile abia recent.
Potrivit poliției, femeia a fost contactată telefonic de persoane necunoscute, care s-au prezentat drept reprezentanți ai instituțiilor de drept. Aceștia au avertizat-o că informațiile sale personale ar fi ajuns pe mâna unor infractori și că există riscul ca identitatea ei să fie folosită în activități cu caracter terorist.
Pentru a da credibilitate înșelăciunii, suspecții au invocat necesitatea unor verificări și au determinat-o să predea numerarul pe care îl deținea. Astfel, pensionara a rămas fără economiile de aproximativ 1,4 milioane de lei.
Poliția anunță că, în ultimele 24 de ore, nu au fost raportate noi cazuri de escrocherie telefonică. În schimb, alte 57 de tentative de fraudă au fost dejucate datorită vigilenței cetățenilor, înainte ca aceștia să piardă bani.
Fenomenul fraudelor telefonice și online continuă să afecteze un număr mare de cetățeni ai Republicii Moldova, iar prejudiciile raportate au crescut considerabil în ultimii ani.
Conform datelor prezentate de Inspectoratul General al Poliției în Parlament, în 2025, victimele escrocheriilor au pierdut peste 272 de milioane de lei, de peste două ori mai mult decât în 2024, când pagubele au depășit 130 de milioane de lei.
Doar în primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciile estimate au ajuns la 157 de milioane de lei.
Printre schemele utilizate frecvent se numără apelurile în care infractorii pretind că sunt angajați ai băncilor, polițiști sau reprezentanți ai unor instituții publice. O altă metodă constă în promovarea platformelor fictive de investiții, inclusiv în criptomonede, prin care sunt promise profituri rapide.
Sub pretextul că le protejează conturile sau că încearcă să prevină o fraudă, escrocii determină victimele să divulge informații bancare, să contracteze împrumuturi, să efectueze transferuri ori să predea bani în numerar unor curieri.
În acest context, poliția le recomandă cetățenilor să nu ofere bani, date personale sau informații bancare persoanelor necunoscute care îi contactează telefonic, indiferent dacă acestea pretind că reprezintă poliția, o bancă sau o altă instituție a statului.
