„Dosarul Natașa” capătă amploare: cum face Natalia Morari șpagatul între Moscova și București / O serie de documente dintr-un dosar penal lansează acuzații explozive despre o vizită recentă a Natașei la Moscova. Legătura cu Kozak / Relevanța aparte pentru România a „Dosarului Natașa”
„Dosarul Natașa” capătă noi proporții și are o relevanță majoră inclusiv pentru scena politică de la București. O stenogramă dintr-un dosar penal, publicată astăzi de Independent.md, conține o afirmație explozivă despre Natalia Morari: aceasta s-ar fi aflat în iulie 2026 la Moscova, împreună cu Dmitri Kozak, unul dintre oamenii de încredere ai dictatorului Vladimir Putin și fostul responsabil al Kremlinului pentru dosarul Republicii Moldova.
Este vorba despre aceeași Natalia Morari căreia România i-a interzis accesul în Spațiul Schengen din considerente de securitate.
Este aceeași Natalia Morari despre care amintim că a fost implicată direct în aparatul de propagandă al demagogului kremlinist Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, actualmente „locatar” în Arestul Central din București.
Noile dezvăluiri apar într-un context în care asupra Nataliei Morari planează acuzații grave privind finanțarea rusească a holdingului media pe care îl deține la Chișinău.
O declarație dintr-un proces-verbal de audiere a unui martor arată că Morari era așteptată să participe, în iulie, la o reuniune a administratorilor mai multor canale de Telegram din Republica Moldova, însă nu ar fi reușit să ajungă în timp util din călătoria rusească.
Fragmentele relevante din „Dosarul Natașa”
„Vine de la Moscova… Ea e cu Kozak acum”. Ce apare în stenogramă
Acuzația privind prezența Nataliei Morari la Moscova apare într-o stenogramă inclusă în setul de documente dintr-un dosar penal instrumentat în Republica Moldova.
Înregistrarea, datată 31 iulie 2026, surprinde o discuție între Gheorghe Gonța, activistul AUR-ist Vlad Bilețchi și Anatolie Chirilov. La un moment dat, cei trei ajung să vorbească despre Natalia Morari și locul în care aceasta se află.
Dialogul începe cu întrebarea lui Anatolie Chirilov, care, deși a dat de înțeles că știe unde se află Natașa, s-a arătat nedumerit cum de nu reușise lidera cuibului de propagandă să ajungă la întâlnire.
Anatolie Chirilov: „Dar Morari unde-i?”
Gheorghe Gonța: „În avion.”
Vlad Bilețchi: „Vine sau se duce?”
Gheorghe Gonța: „Posibil să reușească. Dacă o să mai stați.”
Vlad Bilețchi: „Din Londra vine?”
Gheorghe Gonța: „Nu cunosc de unde.”
Tot Anatolie Chirilov spune de unde ar fi venit Natașa.
Anatolie Chirilov: „De la Moscova. (…) Ea e cu Kozak acum.”
Așadar, într-o conversație din 31 iulie 2026, numele Nataliei Morari este asociat explicit cu Moscova și Dmitri Kozak. Nu este o referire oarecare la un oficial rus, ci la unul dintre oamenii care au gestionat, în numele lui Putin, relația Kremlinului cu Republica Moldova și au încercat să mențină Chișinăul în sfera de influență a Federației Ruse.
Membrii rețelei de propagandă și discuțiile din iulie 2026 despre finanțare
O altă informație relevantă apare într-un proces-verbal de audiere a unui martor, întocmit în august 2026, în cadrul aceleiași cauze penale.
Potrivit declarației consemnate în document, în iulie 2026 a avut loc o reuniune a administratorilor unor canale propagandistice de pe Telegram. Întâlnirea s-a desfășurat la domiciliul propagandistului Gheorghe Gonța, cu participarea următoarelor vuvuzele mediatice: Anatolie Chirilov, Vitalie Florea, Roman Leșan, Margarita Sorochina, Andrei Ioniță, Fulga Grabovschi, Stela Coseliuc, Cornel Gandrabur, Dumitru Cîrîc.
În declarația atribuită martorului apare și o precizare referitoare la Natalia Morari. Potrivit documentului, Gheorghe Gonța ar fi menționat că aceasta urma să participe la întâlnire, însă nu a reușit să ajungă de la aeroport.
Procesul-verbal de audiere a martorului oferă și alte detalii despre reuniunea din iulie 2026.
Potrivit declarației, în cadrul întâlnirii ar fi fost abordată finanțarea mai multor canale de Telegram. Printre acestea sunt menționate „Casa de nebuni”, administrat de Anatolie Chirilov, „Hibrid TV” și „Expres European”, administrate de Stela Coseliuc, respectiv „Patriot MD”, administrat de Fulga Grabovschi.
Documentul conține și informații despre Margarita Sorochina, angajată a AO „Media Sapiens”. Potrivit declarației martorului, aceasta a relatat că, în perioada 2022-prezent, în calitate de reporter pentru Russia Today, a creat și administrat canalele de Telegram „WTF Moldova” și „Salut Moldova”.
Mai mult, declarația consemnează că aceste platforme au fost folosite la comanda organizației criminale Șor, pentru diseminarea unor informații false.
Cine este Dmitri Kozak și ce rol a avut în relația Kremlinului cu Republica Moldova
Dmitri Kozak nu este un personaj oarecare în relația dintre Federația Rusă și Republica Moldova. Este printre cei importanți exponenți moscoviți care au subminat proiectul vital al Unirii Republicii Moldova cu România.
Kozak a fost unul dintre oamenii de încredere ai lui Vladimir Putin, lucrând alături de liderul de la Kremlin încă din anii 1990. Numele său este legat în mod special de „Memorandumul Kozak” din 2003, un proiect ce viza reglementarea conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova, ceea ce ar fi oferit Moscovei pârghii majore de influență asupra viitorului politic al celui de-al doilea stat românesc.
Implementarea Memorandumului Kozak ar fi transformat Republica Moldova într-o federație asimetrică, în care Transnistria și Găgăuzia ar fi dobândit pârghii majore de blocare a deciziilor strategice ale Chișinăului, creând astfel un mecanism instituțional mult mai eficient prin care Moscova să blocheze apropierea de Occident și proiectul Unirii cu România.
În 2018, Putin l-a desemnat reprezentant al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova. Ulterior, Kozak a continuat să gestioneze dosarul moldovean, fiind implicat în contacte politice la nivel înalt.
În septembrie 2025, Vladimir Putin a semnat decretul prin care Kozak a fost eliberat din funcția de adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse.
Cu toate acestea, numele său continuă să fie relevant în contextul influenței rusești asupra Republicii Moldova. Tocmai de aceea, afirmația din stenograma din 31 iulie 2026 despre o întâlnire dintre Kozak și Natalia Morari ridică o problemă imensă de securitate.
Controversa celor 500.000 de euro oferiți lunar pentru holdingul Nataliei Morari
Informațiile din documente se suprapun peste acuzațiile publicate la 28 octombrie 2026 de Independent.md.
Conform dezvăluirilor, oligarhul fugar la Moscova, Ilan Șor, i-ar fi furnizat lunar Nataliei Morari 500.000 de euro pentru finanțarea holdingului său de propagandă de la Chișinău. Banii ar fi furnizați prin intermediul lui Veaceslav Platon, cu care are un copil.
Acuzațiile descriu un mecanism de finanțare destinat susținerii unei infrastructuri mediatice care urmărește influențarea opiniei publice din Republica Moldova și orientarea politică a acesteia în direcția intereselor Moscovei.
Relevanța aparte pentru România a „Dosarului Natașa”
Pentru România, aceste informații au o relevanță directă. Natalia Morari a beneficiat de vizibilitate și legitimare în spațiul mediatic românesc, inclusiv în emisiuni în care Marius Tucă și Călin Georgescu au prezentat-o într-o lumină favorabilă. În condițiile în care acuzațiile privind finanțarea rusească și conexiunile cu reprezentanți ai Kremlinului se acumulează, devine esențială înțelegerea modului în care asemenea personaje sunt promovate și legitimate în dezbaterea publică din România.
VOX Academy, noua platformă prin care Natalia Morari își extinde influența în România. Marius Tucă, Ion Cristoiu și H.D. Hartmann, pe lista inițială a „mentorilor”
Un alt episod relevant pentru înțelegerea ambițiilor Nataliei Morari este anunțul lansării VOX Academy – o pseudoșcoală de „gândire critică, comunicare și leadership”.
Anunțul a fost făcut în iulie 2026, iar proiectul a fost lansat oficial la Chișinău pe 12 septembrie. Dincolo de discursul pompos despre gândire critică și dezvoltare intelectuală, componența echipei de mentori atrage atenția în mod special prin prezența unor personaje din spațiul mediatic românesc: Marius Tucă, Ion Cristoiu, H.D. Hartmann și Oana Eftimie.
Potrivit listei de mentori prezentate inițial de organizatori, aceștia urmau să contribuie la programul de instruire alături de Natalia Morari.
Numele lui Marius Tucă este cu atât mai relevant cu cât acesta a găzduit-o și promovat-o în repetate rânduri pe Natalia Morari în spațiul mediatic românesc.
Totodată, menționăm faptul că H.D. Hartmann este un invitat constant în cadrul emisiunilor Nataliei Morari.
La rândul său, Ion Cristoiu a fost invitat, la un moment dat, pentru a face propagandă rusească împotriva Unirii Republicii Moldova cu România.
Așa cum veți vedea într-un video edificator pe care-l prezentăm din nou în cele ce urmează, Cristoiu propagă o multitudine de dezinformări kremlinisto-sovietice pentru a încerca să-i îndepărteze pe românii din Republica Moldova de românii din România.
Acesta aberează că România nu vrea o Unire cu Republica Moldova, ci să „cucerească” acest stat, alimentează mitul sovietic al „jandarmului român”, iar la un moment dat pare să-și exprime nemulțumirea că proiectul unionist presupune Reîntregirea României, nu a… Moldovei.
„Observați că nu se spune că în urma Unirii va fi Moldova Mare, ci va fi România Mare”, remarcă, parcă cu mâhnire, Ion Cristoiu, transformându-se, astfel, în promotorul proiectului pro-rusei Victoria Furtună, care dorește ca regiunea Moldova să se desprindă de România și să se alipească Republicii Moldova în cadrul proiectului „Moldova Mare”.
Într-un asemenea context, participarea unor exponenți media de la București în proiectele Nataliei Morari capătă accente foarte grave.
Interviul prin care Natalia Morari i-a oferit lui Călin Georgescu o tribună pentru narațiunile Kremlinului
Un alt episod relevant pentru înțelegerea conexiunilor mediatice dintre Natalia Morari și mediul politic aurist din România îl reprezintă interviul pe care aceasta i l-a luat lui Călin Georgescu, înregistrat la 24 februarie 2025 și publicat integral pe 4 martie.
Interviul nu a fost o simplă discuție despre politica românească. Georgescu a folosit platforma oferită de Morari pentru a ataca Uniunea Europeană, a discredita conducerea pro-europeană de la Chișinău și a rostogoli teze care coincid cu narațiunile promovate de propaganda rusă în regiune.
Astfel, fostul candidat prezidențial a ajuns să compare Uniunea Europeană cu invaziile otomane din timpul lui Ștefan cel Mare, afirmând: „Pe vremea lui Ștefan cel Mare te cotropea armata otomană, acum vine Uniunea Europeană și te cotropește”. Totodată, Georgescu a susținut că statele europene s-ar putea dezvolta mai bine separat decât în cadrul Uniunii Europene.
Mai mult, în cadrul aceluiași interviu, Georgescu a lansat un atac virulent la adresa Maiei Sandu, pe care a numit-o „Maia Soros Sandu”.
Natalia Morari nu i-a oferit lui Georgescu doar ocazia unui interviu, ci o platformă prin care acesta și-a putut propaga mesajele kremliniste către publicul din Republica Moldova.
Vlad Bilețchi, un alt personaj controversat din anturajul Nataliei Morari. Relația cu George Simion și acuzațiile privind compromiterea mișcării unioniste
Un alt nume care apare în stenograma din 31 iulie 2026 este cel al lui Vlad Bilețchi, fost președinte al filialei AUR din Republica Moldova.
Relația dintre liderul AUR George Simion și Vlad Bilețchi datează de mai mulți ani, din perioada în care Simion conducea Platforma Unionistă „Acțiunea 2012”.
Amintim că cei doi au apărut împreună pe aceeași scenă la Marea Adunare Centenară din 25 martie 2018, organizată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.
Legătura politică dintre cei doi a devenit și mai vizibilă în martie 2021, când AUR, formațiunea politică fondată în România și condusă de George Simion, s-a extins și în Republica Moldova. Vlad Bilețchi a fost desemnat președintele organizației de peste Prut. În mai 2022, acesta a părăsit partidul.
Interesant este că, la momentul lansării AUR în Republica Moldova, Bilețchi declara că noua formațiune nu va dezbina mișcarea pro-românească. Realitatea politică ulterioară și criticile formulate de mai mulți reprezentanți ai mediului unionist au readus însă în discuție tocmai efectul negativ al acestei construcții politice asupra mișcării unioniste.
Una dintre cele mai dure acuzații a venit din partea fostului ministru al Apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru. Într-un interviu acordat publicației Investigatoria în aprilie 2025, acesta a susținut că atât Vlad Bilețchi, cât și George Simion au contribuit la compromiterea mișcării unioniste din Republica Moldova.
„Au încercat să confiște mișcarea unionistă din Republica Moldova și s-o discrediteze”, a afirmat Anatol Șalaru, care i-a enumerat pe Bilețchi, Simion și alți politicieni printre persoanele pe care le consideră responsabile de compromiterea curentului unionist.
Acuzațiile lui Șalaru sunt deosebit de grave, întrucât vizează o posibilă instrumentalizare politică a unei cauze naționale pentru interese care nu ar fi avut legătură cu obiectivul Unirii Republicii Moldova cu România. Fostul ministru a susținut că efectul acestor acțiuni ar fi fost tocmai slăbirea reprezentării politice a unionismului și oferirea unor argumente propagandei ruse împotriva apropierii dintre București și Chișinău.
În același timp, trebuie amintit că Ziarul de Gardă a publicat în 2023 o analiză a declarațiilor publice ale lui Vlad Bilețchi, în care a identificat afirmații despre războiul din Ucraina, NATO și integrarea europeană care coincid cu narațiuni promovate de propaganda Kremlinului. Publicația a consemnat inclusiv participarea acestuia la emisiuni ale unor televiziuni afiliate lui Ilan Șor.
Prin urmare, apariția lui Vlad Bilețchi în stenograma în care se discută despre Natalia Morari, acuzația privind deplasarea acesteia la Moscova și întâlnirea cu Dmitri Kozak adaugă o nouă piesă într-un tablou mediatic și politic care merită investigat.
Natalia Morari amenință rusește presa independentă
Pe final, precizăm faptul că, după apariția primului episod din „Dosarul Natașa”, agenta rusă Natalia Morari, prezentată în mod fals de demagogul Călin Georgescu drept „promotoare a românismului” și căreia România i-a interzis accesul în Spațiul Schengen, a amenințat publicațiile din Republica Moldova care scriu despre finanțările sale rusești că vor suporta repercusiuni dacă pro-rușii vor reveni la putere la Chișinău.
„Ne vedem în instanță, băieți. Știu că sperați că veți fi acoperiți de sistemul judiciar care a trecut prin vetting pe vremea Maiei Sandu. Dar nimic nu este veșnic”, a afirmat Natașa.
Nu amenință direct, ci o face voalat. Ea transmite, practic, că, în cazul în care pro-rușii vor prelua din nou puterea la Chișinău, respectiv după alegerile din 2028 și 2029, jurnaliștii veritabili, adică cei pro-România, pro-NATO și pro-UE, vor avea de suferit.
Această abordare a Natașei are o relevanță sporită pentru a arăta cât de fundamentată a fost decizia autorităților de la București de a-i interzice accesul în Spațiul Schengen.
