ANALIZĂ | Rusia, pe culmile discursului aberant: cum a prezentat România drept „sperietoare electorală” în Găgăuzia / Narațiunea toxică, contrazisă chiar de investițiile pe care Bucureștiul le face în regiune / Precizările expertului Mihai Isac înaintea alegerilor din 15 noiembrie
Pe 15 noiembrie, în Găgăuzia vor avea loc alegeri. Pentru a fi înțeleasă miza acestui scrutin atât la București, cât și la Chișinău, este necesară analizarea unor teme de fond care au marcat de-a lungul timpului viața politică din Găgăuzia, precum raportarea autonomiei la România și la proiectul de integrare europeană a Republicii Moldova.
În acest sens, trebuie amintit că, la referendumul constituțional din 2024, 95% dintre voturile valabil exprimate în Găgăuzia au fost împotriva integrării europene.
Totodată, tema Unirii Republicii Moldova cu România a revenit constant în dezbaterile politice, fiind prezentată de anumiți lideri din regiune drept o amenințare.
Originile autonomiei găgăuze și teama de Unirea cu România
În acest context, analistul politic Mihai Isac, expert în spațiul ex-sovietic, amintește, într-un interviu acordat recent publicației Gândul, că însuși procesul de instituire a autonomiei a fost marcat de o atitudine ostilă față de România.
„La sfârșitul URSS, disputele privind limba de stat și teama unei Uniri cu România au alimentat mișcarea pentru autonomie. În august 1990, liderii de la Comrat au proclamat o republică găgăuză în cadrul Uniunii Sovietice. După independență, Chișinăul și Comratul au negociat un compromis, Legea din decembrie 1994 a instituit o autonomie în cadrul Republicii Moldova, cu guvernator, legislativ și competențe proprii. Votul local din martie 1995 i-a conturat teritoriul în jurul a trei orașe: Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești”, precizează Mihai Isac.
Găgăuzia, un bastion al euroscepticismului și al opoziției față de NATO
În ceea ce privește opoziția față de integrarea europeană, aceasta s-a observat, de pildă, în februarie 2014, pe fondul evenimentelor din Ucraina și ocuparea Crimeei de către Rusia, subliniază analistul politic.
În cadrul unei consultări locale, peste 98% dintre participanții care s-au pronunțat asupra Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan au susținut aderarea Republicii Moldova la această uniune. La întrebarea separată despre integrarea europeană, peste 97% au votat împotrivă. Pe de altă parte, instanța de la Comrat a declarat ilegală organizarea consultării, astfel că votul nu a produs efecte juridice.
La referendumul constituțional din 2024 privind integrarea europeană, aproape 95% dintre voturile valabile din Găgăuzia au fost negative. La nivelul Republicii Moldova, opțiunea în favoarea integrării în UE a câștigat la limită.
Această dinamică politico-electorală s-a reflectat și în rezultatele alegerilor parlamentare din 2025, când Blocul Patriotic, de orientare pro-rusă, a obținut 82,35% din voturi în autonomie, în timp ce PAS, partidul pro-european care a câștigat alegerile la nivel național, a obținut doar 3,19%.
Găgăuzia și-a manifestat opoziția inclusiv față de înființarea unui birou civil de legătură al NATO. În decembrie 2016, Irina Vlah, pe atunci bașcană, a fost singura din Guvernul de la Chișinău care a votat împotriva proiectului de ratificare a acordului pentru deschiderea biroului. Ea susținea că acordul ar afecta neutralitatea țării și ar pune Republica Moldova în opoziție cu Rusia. În ianuarie 2023, Adunarea Populară de la Comrat a cerut Chișinăului, printr-o scrisoare, să păstreze neutralitatea statului.
În acest tablou, este relevant faptul că, potrivit sondajului IMAS prezentat la 27 octombrie 2026, circa 90% dintre respondenți au declarat că ar vota împotriva aderării la NATO în cadrul unui referendum ipotetic. La o altă întrebare, 52% au preferat o politică externă echilibrată între Rusia și Europa, iar 39% o orientare clar pro-rusă.
România, transformată de Moscova în „sperietoare electorală”
În Găgăuzia, România a fost folosită în repetate rânduri drept sperietoare electorală, iar Kremlinul a contribuit direct la propagarea acestei narațiuni. În dezbaterile electorale din regiune, Unirea cu România era invocată deseori drept scenariul care ar justifica desprinderea Găgăuziei de Republica Moldova. Însăși purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a alimentat discursul românofob din Găgăuzia.
„Aleasă bașcană în 2015, cu sprijinul socialiștilor, Irina Vlah a întreținut tema. În decembrie 2017, i-a recomandat fostului președinte Traian Băsescu să nu vină în Găgăuzia, spunând că nu îi poate garanta securitatea. A adăugat că politicienii care promovează unirea nu vor fi primiți în autonomie.
În campania din 2023, candidatul Nicolai Dudoglo a declarat la un miting din Comrat că «pas cu pas, ne duc țara peste Prut». A prezentat înlocuirea sintagmei limba moldovenească cu limba română în legislație drept dovadă. Serghei Cimpoeș, un alt candidat, a spus după o întâlnire cu deputați ai Dumei de Stat la Moscova că discutase acolo despre Unire și că Găgăuzia s-ar putea dizolva în România.
Moscova a amplificat direct mesajul. În decembrie 2023, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, a susținut fără temei că autoritățile moldovenești impun Unirea. În aprilie 2024, Vladimir Soloviov a spus, în emisiunea în care o avea invitată pe Evghenia Guțul, că România ar putea înghiți Republica Moldova.
Înaintea scrutinului din 15 noiembrie 2026, Canal 5, controlat de Ilan Șor, a reluat pe Telegram acuzația că Chișinăul ar vrea să desființeze autonomia pentru a înlesni unirea forțată. De la un scrutin la altul, limba română, aderarea la UE și Unirea sunt prezentate drept etape ale aceluiași plan. România primește rolul de amenințare, iar Moscova își rezervă rolul de apărător al Găgăuziei”, punctează Mihai Isac.
Cum poate Comratul să îngreuneze parcursul european al Republicii Moldova
Referitor la integrarea europeană a Republicii Moldova, Găgăuzia, chiar dacă nu poate bloca prin veto proiectul, poate îngreuna anumite etape ale acestuia.
„Comratul nu are drept de veto asupra aderării Republicii Moldova la UE”, subliniează expertul, întrebat dacă Găgăuzia poate deveni un obstacol în procesul de aderare a țării vecine la UE.
„Dar o conducere de la Comrat care blochează cooperarea cu Chișinăul poate întârzia aplicarea reformelor în regiune și poate complica parcursul european al Republicii Moldova. Comratul nu are drept de veto asupra aderării. Dar am văzut deja cum disputa privind regulile electorale a întârziat alegerea Adunării Populare. Un asemenea blocaj poate afecta și proiectele care depind de cooperarea dintre autoritățile centrale și cele regionale. Comisia Europeană cere explicit, în raportul din 4 noiembrie, continuarea dialogului cu autoritățile găgăuze. Aceste solicitări pot fi însă exploatate de forțe locale loiale Moscovei pentru a încerca să discrediteze Chișinăul în fața statelor partenere”, continuă Mihai Isac.
Investițiile României în Găgăuzia: infrastructură energetică și educație
Dincolo de evenimentele electorale, relația dintre București și Găgăuzia are și o dimensiune legată de investiții, educație și infrastructură energetică.
„La Vulcănești începe linia electrică de 157 de kilometri către Chișinău. Ea va permite transportul energiei dinspre România ocolind nodul de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană. Ministrul moldovean al Energiei a anunțat că linia ar putea intra în funcțiune chiar în săptămâna alegerilor, dacă testele finale decurg bine.
La Comrat, România și Republica Moldova au finanțat un nou corp de clădire al Liceului «Mihai Eminescu», cu predare în limba română, inaugurat în 2024″, trece în revistă Mihai Isac, abordând tema investițiilor românești în autonomie.
