VIDEO Procurorii din România și R. Moldova au lichidat o rețea de escorcherii și fraude informatice. Peste 2 mil. de euro, convertite fraudulos în criptomonede

Procurorii PCCOCS și colegii lor din Galați au organizat operațiunea comună „Crypto Wave” în cadrul căreia a fost lichidată o rețea de escroci care comiteau fraude informatice. Ancheta a arătat că membrii grupării au prejudiciat peste 30 de persoane și companii din România, pagubele totale fiind de două milioane de euro.

În Chișinău, cu sprijinul mascaților „Fulger”, au avut loc 12 percheziții la 6 persoane, de unde au fost ridicate probe relevante investigării acestei cauze penale. Urmează ca acestea să fie audiate de către procurorii PCCOCS. Persoanele percheziționate în Moldova aveau rolul final în schema de spălare a banilor obținuți fraudulos. Aceștia apelau la diverse persoane din afara grupului infracțional, pe care le convingeau să-și deschidă conturi bancare, cu instalarea aplicațiilor bancare pe telefoanele pe care li le puneau la dispoziție. Ulterior, suspecții primeau de la persoanele în cauză cartelele bancare și telefoanele puse la dispoziție, iar sumele de bani primite erau convertite în criptomonede.

Prin urmare, pe acele conturi erau primite sumele de bani obținute fraudulos de alți membri ai grupului infracțional, prin cooptarea persoanelor din România, cât și entități și persoane fizice din Spania, Cehia, Germania, Olanda, Italia și Marea Britanie care au fost implicate activ în primirea, schimbarea sau transferul de sume importante de bani, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Astfel, sumele provenite de la persoanele vătămate prin phishing, „man in the midlle,”  fraude prin site-uri cunoscute de shopping, ș.a. erau transferate, inițial și pentru o scurtă perioadă de timp, de membrii palierului „tehnic” ai structurii infracționale în conturile unor persoane juridice înființate pe teritoriile Spaniei, Italiei  și Germaniei de către persoane racolate către membrii constituenți ai structurii infracționale.

Precizăm că în activitatea infracțională, atât pentru înființarea companiilor destinate colectării sumelor de bani, cât și pentru crearea de conturi bancare, au fost utilizate și documente false.