Alexandru Tănase refuză să-și retragă criticile la adresa lui Dorian Istratii și susține că numirea lui Herman von Hebel a fost rezultatul unei „fraudări a procedurii”: „Hotărârea CC în cazul von Hebel, tratată, în esență, ca o bucată de hârtie igienică, lipsită de orice valoare juridică”
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, îi răspunde dur deputatului PAS Dorian Istratii, care i-a cerut să-și retragă afirmațiile despre comentariul său privind hotărârea Curții referitoare la „legea von Hebel” și să prezinte scuze publice. Parlamentarul a catalogat drept „false” declarațiile pe care i le-a atribuit Tănase. Istratii a menționat că, în cazul în care fostul președinte al CC nu va dezminți afirmațiile, își rezervă dreptul de a-l considera „un mincinos ordinar”. Tănase refuză să-și retragă critica și susține că a formulat o judecată de valoare, bazată pe declarațiile și conduita publică a deputatului.
Într-o postare pe Facebook, Tănase afirmă că Istratii s-ar fi arătat nemulțumit de criticile sale și l-ar fi amenințat cu judecata.
„Am aflat că un strălucit parlamentar este furios și mă amenință cu judecata pentru că mi-am permis să-i critic activitatea publică. Domnia sa s-a arătat profund nemulțumit de o judecată de valoare pe care am formulat-o în legătură cu una dintre declarațiile sale. Critica mea pornea de la o contradicție pe care o consider fundamentală: deși deputații sunt ținuți de obligația de loialitate constituțională, din atitudinea bravului nostru parlamentar, rezulta o desconsiderare a hotărârii Curții Constituționale în cazul von Hebel, tratată, în esență, ca o bucată de hârtie igienică, lipsită de orice valoare juridică”, a scris Tănase într-o postare pe Facebook.
Fostul președinte al Curții Constituționale susține că nu a reprodus cuvânt în cuvânt declarația parlamentarului, dar că a redat ceea ce consideră a fi esența acesteia.
„Este adevărat, nu i-am reprodus declarația cuvânt în cuvânt. De regulă, obișnuiesc să citez cu exactitate atunci când mă refer la Hans Kelsen sau Carl Schmitt. Când vine însă vorba despre emanațiile din puțul gândirii parlamentare moldovenești, consider că este mai util să reproduc esența raționamentului decât fiecare cuvânt rostit. Măcar pentru a nu-i tulbura și mai mult pe cei care au răbdarea să ne asculte. Am redat însă, în opinia mea, cu fidelitate spiritul și logica afirmațiilor sale”, a mai declarat Tănase.
Tănase îl critică dur pe deputatul PAS Dorian Istratii, pe care îl ironizează în legătură cu nivelul său de cultură juridică.
„O persoană cu un minimum de cultură juridică ar trebui să cunoască distincția dintre afirmațiile de fapt și judecățile de valoare. Ar trebui să știe că o judecată de valoare presupune interpretarea unor fapte sau declarații și formularea unor concluzii proprii asupra semnificației, logicii și implicațiilor acestora. Ea nu se reduce la reproducerea literală a celor afirmate, ci exprimă aprecierea critică a autorului asupra sensului și consecințelor lor”, a declarat Tănase.
Fostul președinte al Curții Constituționale susține că limitele criticii admisibile sunt considerabil mai largi în cazul politicienilor decât în cazul persoanelor private.
„Cel care alege să intre în viața politică se expune, în mod conștient și inevitabil, unui control public riguros asupra declarațiilor și acțiunilor sale. Și, mai ales, ar trebui să cunoască un principiu consacrat de multă vreme în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului: libertatea de exprimare protejează nu doar informațiile și ideile primite favorabil sau considerate inofensive, ci și pe cele care ofensează, șochează sau deranjează”, a explicat Tănase.
Tănase îi propune lui Istratii o dezbatere publică, afirmând că, în dezbaterea politică, sunt admisibile inclusiv anumite doze de exagerare și provocare. Potrivit fostului președinte al CC, limbajul polemic, ironia și sarcasmul nu devin ilicite doar pentru că un demnitar se simte ofensat.
„Dacă interpretarea mea nu este pe placul strălucitului parlamentar, sunt gata pentru o dezbatere publică în care să explic, în detaliu, cu trimiteri la jurisprudența Curții Constituționale și la Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale pentru Drepturile Omului privind modificările aduse Legilor nr. 65/2023 și nr. 252/2023, de ce consider că procedura de numire a lui Herman von Hebel a fost abuzivă și de ce intervenția legislativă care a făcut posibilă această numire contravine principiilor statului de drept”, a mai spus Tănase.
Tănase susține că va demonstra, cu argumente întemeiate pe jurisprudența constituțională și pe doctrina de specialitate, de ce consideră că, după hotărârea Curții Constituționale din 15 octombrie, un Parlament care acționează cu loialitate față de Constituție avea obligația să repare consecințele acestui abuz.
„Voi explica și de ce este inadmisibil ca Parlamentul să se prevaleze de aspectele formale ale unei hotărâri constituționale pentru a-i desconsidera fondul și a eluda consecințele sale. Respectarea Constituției nu este un exercițiu de abilitate procedurală, în care cauți portițe pentru a păstra rezultatul unei intervenții legislative declarate neconstituționale. Ea presupune respectarea cu bună-credință a autorității Curții Constituționale și a principiilor pe care aceasta le protejează.
Loialitatea constituțională nu înseamnă să respecți doar ceea ce îți convine dintr-o hotărâre a Curții și să ignori restul. Înseamnă să accepți inclusiv consecințele constituționale care îți sunt politic incomode.
Problema numirii lui Herman von Hebel nu poate fi trecută sub tăcere doar pentru că cineva vrea să ascundă gunoiul sub preș. Este o chestiune care privește integritatea instituțiilor, respectarea hotărârilor Curții Constituționale și credibilitatea reformei justiției.
Cât despre amenințarea cu judecata… vorba marelui poet: „Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război.”, a menționat Tănase.
Acesta a revenit asupra subiectului, afirmând că, în contextul scandalului von Hebel, își menține poziția exprimată anterior. El susține că opiniile sale sunt judecăți de valoare, întemeiate pe fapte și împrejurări publice, pe care le-a analizat și din care a tras propriile concluzii.
„Modificarea regulilor de joc în timpul jocului, atunci când este făcută de Parlament pentru a obține un rezultat care nu putea fi atins potrivit regulilor inițiale, reprezintă, în aprecierea mea, o fraudare a procedurii și o încălcare a principiilor statului de drept.
Parlamentul nu este în drept să modifice regulile unei proceduri de numire într-o funcție publică în timp ce aceasta se află deja în derulare, după ce constată că persoana pe care dorește să o promoveze nu întrunește majoritatea de voturi cerută de lege.
Valoarea morală a unei conduite nu se măsoară exclusiv prin conformitatea ei formală cu legea, ci și prin principiile care o determină. Nu tot ceea ce poate fi făcut printr-o majoritate parlamentară devine, prin simplul fapt al adoptării unei legi, legitim din punct de vedere moral și constituțional.
Sunt convins că un evaluator al integrității care a beneficiat de o intervenție legislativă „cu dedicație”, atât de controversată, nu mai are autoritatea morală necesară pentru a pretinde altora respectarea unor standarde de conduită, câtă vreme a acceptat să ocupe funcția în urma unei proceduri pe care o consider vădit fraudată.
Sunt absolut convins că menținerea lui Herman von Hebel în funcție, în circumstanțele create de hotărârea Curții Constituționale, subminează credibilitatea reformei judiciare în ansamblu.
Și în cele din urmă consider că refuzul lui Herman von Hebel de a se retrage din această funcție ridică serioase semne de întrebare cu privire la standardele de integritate pe care pretinde că le promovează. Integritatea nu poate fi o exigență aplicabilă exclusiv altora. Ea începe cu propria conduită”, a punctat Tănase.
Amintim că parlamentarul i-a cerut lui Alexandru Tănase se prezinte scuze publice și să dezmintă afirmațiile. Totodată, Istratii a solicitat dreptul la replică la N4, în aceeași zi a săptămânii și la aceeași oră la care a fost difuzată emisiunea în care Tănase a făcut declarațiile.
Reamintim că, pe 15 octombrie, CC a declarat neconstituționale modificările legislative promovate și votate în martie de PAS, care au redus de la 61 la 51 numărul de voturi necesare pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă.
Președinta Înaltei Curți, Domnica Manole, a explicat pe 15 octombrie că amendamentul nu avea o legătură indispensabilă cu proiectul în care a fost inclus, fiind încălcată cerința constituțională privind votarea legilor organice în cel puțin două lecturi. Totodată, Curtea a stabilit că hotărârea nu afectează actele emise anterior în baza prevederilor contestate, inclusiv numirea lui Herman von Hebel.
Pe 15 octombrie, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră de la TV8, deputatul PAS Dorian Istratii a comentat decizia CC.
„Chiar și amendamentul și proiectul de lege, erau pe domeniul justiției. Fiindcă proiectul de lege ținea de siguranța judecătorilor și procurorilor, dar amendamentul era despre Comisia care face evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Curtea Constituțională a făcut claritate că amendamentul trebuie să fie strict la siguranța procurorilor și judecătorilor. Adică nu s-a lipit bine acest amendament. Respectiv, chiar dacă era votat, trebuia să fie votat în două lecturi. Presupun că colegii din Comisia juridică au decis că este suficient ca amendamentul să fie aplicat acestui proiect de lege și din cauza aceasta nu s-a votat în trei lecturi. Trebuie să specific că hotărârea Curții Constituționale este executorie de astăzi înainte și nicidecum nu are efect retroactiv, ceea ce înseamnă că Comisia își va face munca în continuare”, a spus el.
Ulterior, pe 20 octombrie, la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, Alexandru Tănase a criticat comentariul deputatului.
„Reacția deputatului Dorian Istrati când doamna Rață l-a întrebat despre executarea hotărârii Curții Constituționale… El a râs batjocoritor, efectiv a scuipat într-o hotărâre a Curții Constituționale. (…) Este o chestie care depășește problema lui von Hebel. Asta depășește problema reformei judiciare. Noi intrăm într-o altă zonă, în zona în care o persoană care este obligată prin statutul său respecte principiul loialității față de Constituție spune: „Nu mă interesează, mergem înainte. Pe noi nu ne oprește nimeni”. Chestia asta este inadmisibilă”, a menționat ex-președintele CC.
