EXCLUSIV | „Sheriff” ia totul: cum îi distrug separatiștii de la Tiraspol pe micii întreprinzători în favoarea unui singur conglomerat monopolist. Detaliile
Pretinsul parlament al așa-zisei Transnistria urmează să adopte noi amendamente la „legea” zisă „Cu privire la achiziții în RMN”. Politrucii separatiști intenționează să introducă noțiunile de achiziții „centralizate” și „comune”, ceea ce ar impune ca toate bunurile și serviciile să fie achiziționate exclusiv printr-un pretins organism „guvernamental” specializat. În practică, așa-zisele autorități locale de pe malul stâng al Nistrului își vor pierde dreptul de a achiziționa bunuri și servicii în mod independent.
În ce măsură aceste schimbări vor da o lovitură decisivă întreprinderilor mici și mijlocii, cine va obține, în cele din urmă, toate contractele „de stat” și ce va mai rămâne din concurență în așa-zisa Transnistria? Aflați din cele ce urmează.
În luna august a acestui an, guvernul-fantomă de la Tiraspol a decis înființarea unui organism special, însărcinat cu gestionarea achizițiilor centralizate pentru necesitățile așa-zisului „stat” și ale pretinselor municipalități. Acesta a fost pompos intitulat „Organism Special Autorizat pe lângă Guvernul RMP pentru Realizarea Achizițiilor Centralizate”. Totodată, a fost aprobată o listă de bunuri care, de acum înainte, trebuie achiziționate exclusiv prin intermediul acestei pârghii unice. Lista include articole de birotică, combustibil pentru vehiculele de serviciu și produse alimentare cu termen de valabilitate îndelungat.
Oficial, aceasta este prezentată ca o măsură menită să îmbunătățească eficiența cheltuielilor în timpul stării de urgență economică decretată pe fundalul gravei crize economice de la Est de Nistru, o criză care se adâncește de la o lună la alta. În practică, măsura presupune concentrarea unor fluxuri bugetare semnificative într-un singur centru. Au fost stabilite, de asemenea, reguli specifice privind achizițiile. Anterior, pretinsele administrații locale își stabileau singure necesitățile și achiziționau bunuri prin licitații de la firme locale – adesea în cantități mici. Conform noilor reguli, toate achizițiile necesare acestor așa-zise administrații vor fi efectuate centralizat, la scară largă, iar bunurile vor fi distribuite de către pretinsul guvern de la Tiraspol.
Totuși, acest organism „special” nu își putea începe activitatea până la operarea unor modificări în „legea” zisă „Cu privire la achiziții în RMN”. În toamnă, au fost introduse amendamente la „legea achizițiilor”, prin care au fost stabilite conceptele de achiziții centralizate și comune, precum și cel de contracte tripartite. La 21 octombrie, aceste prevederi au fost examinate și adoptate în cadrul unei ședințe plenare a așa-zisului „Consiliu Suprem”. Ulterior, textul actualizat al „legii” a fost transmis așa-zisului președinte spre semnare. Noile norme urmează să intre în vigoare începând cu decembrie 2026.
Ca urmare a acestor modificări, o parte semnificativă a bunurilor va fi achiziționată centralizat, prin intermediul unui organism „special” înființat în cadrul pretinsei administrații locale. Acest organism va include reprezentanți ai aparatului așa-zis guvernamental, precum și ai tuturor pretinselor ministere și administrații „de stat”. Se preconizează că acești reprezentanți vor lua decizii privind achiziționarea în volum mare a unor bunuri de la antreprenori locali, pentru a satisface necesitățile așa-ziselor autorități ale pretinsei administrații locale. Practic, începând cu luna decembrie a acestui an, așa-zisele autorități ale pretisei administrații locale nu vor mai putea efectua achiziții în nume propriu.
În tot acest timp, politrucii separatiști vorbesc despre „creșterea eficienței, economisirea fondurilor bugetare și asigurarea unei transparențe sporite în contextul unei urgențe economice”.
În practică, însă, povestea din spatele adoptării acestor „amendamente” arată cu totul altfel. Și o aflați din cele ce urmează. Conform noilor reguli, întreprinderile mici și mijlocii sunt, în fapt, eliminate de pe piață, întrucât participarea la procesele de achiziții centralizate a devenit pentru ele semnificativ mai dificilă. Totodată, există un risc sporit ca atribuirea contractelor să se facă prin alocare „manuală” (discreționară) către companii „favorizate” – adică acelea care au legături bine stabilite cu pretinsa administrație separatistă.
Într-o economie închisă, caracterizată printr-o concurență limitată și o supraveghere publică slabă, o așa-zisă autoritate decizională centralizată creează oportunități pentru o abordare selectivă față de oamenii de afaceri. Deși procedurile pot rămâne, din punct de vedere formal, competitive, cercul participanților reali este semnificativ restrâns. Companiile care nu dispun de „resurse administrative” – adică de acces la pretinșii oficiali guvernamentali sau la sferele de influență asupra acestora – sunt fie împiedicate să participe la licitații pentru contracte majore, fie forțate să opereze prin intermediari.
Întreprinderile mici și mijlocii din regiune vor avea cel mai mult de suferit de pe urma acestor modificări. Cele mai multe dintre acestea colaborează direct cu pretinsele autorități publice locale, furnizându-le produse alimentare, articole de papetărie și bunuri de uz casnic, ori executând reparații de mică anvergură. Timp de decenii, acest model a permis menținerea unui sector al întreprinderilor mici și mijlocii care a rămas relativ independent de holdingul monopolist Sheriff.
Totuși, înființarea acestui așa-zis „Organism autorizat special pe lângă Guvernul RMN pentru realizarea achizițiilor centralizate” schimbă radical un sistem care a funcționat timp de decenii. Această centralizare a achizițiilor a modificat pragul de acces al agenților economici la contractele „de stat”. Pentru a participa la licitații, un reprezentant al unei companii trebuie acum să dispună de o cantitate foarte mare de bunuri – suficientă pentru a acoperi necesitățile tuturor pretinselor „instituții guvernamentale” din fiecare raion al acestei regiuni nerecunoscute de nimeni pe plan internațional. Întreprinderile mici și mijlocii pur și simplu nu pot gestiona astfel de volume, întrucât nu dețin capitalul de lucru necesar pentru a procura bunuri la o asemenea scară.
În așa-zisa Transnistria, doar holdingul Sheriff deține astfel de capacități, monopolizând practic întreaga activitate economică de acolo. Noile reguli privind achizițiile publice înseamnă, în esență, că pretinsele autorități locale vor permite holdingului să obțină profituri și mai mari pe seama închipuitului „stat”, sufocând programatic, în același timp, întreprinderile mici și mijlocii. Având în vedere dimensiunea deja limitată a economiei transnistrene, acest lucru se traduce prin pierderi de locuri de muncă și o contracție suplimentară a activității economice. E inevitabil.
Procese similare au fost observate în alte sisteme caracterizate printr-un grad ridicat de centralizare. În Rusia, discuțiile privind consolidarea și centralizarea achizițiilor publice au fost frecvent însoțite de avertismente din partea experților cu privire la eliminarea întreprinderilor mici de pe piață, gruparea contractelor în loturi mai mari și o dependență tot mai accentuată de un cerc restrâns de furnizori.
În Belarus, o analiză a achizițiilor prin procedură de sursă unică a scos în evidență, în mod repetat, indicii ale unei alocări financiare netransparente și o scădere a activității economice a întreprinderilor mici și mijlocii. În sistemele cu o concurență limitată, centralizarea achizițiilor publice nu generează economii bugetare; dimpotrivă, aceasta favorizează corupția și duce la o scădere a calității bunurilor.
În Republica Moldova, situația evoluează în direcția opusă. Principalul instrument pentru toate achizițiile publice este platforma electronică MTender (Registrul de Stat al Achizițiilor Publice). În septembrie 2026, Guvernul a aprobat măsuri care obligă autoritățile contractante să publice planurile de achiziții și rapoartele privind executarea contractelor în cadrul acestui sistem, asigurând astfel disponibilitatea centralizată a informațiilor. Acest demers urmărește sporirea transparenței și facilitarea monitorizării activităților de achiziții de către mediul de afaceri și publicul larg. Deși lansarea sistemului „e-Achiziții” la scară largă a fost amânată până în 2028, abordarea generală a achizițiilor publice diferă fundamental de cea a regimurilor autoritare. Deciziile nu sunt luate de o singură autoritate centrală, iar oricine poate accesa toate datele referitoare la fondurile pe care statul le cheltuiește pentru a acoperi nevoile propriilor sale agenții.
Mecanismul care urmează să fie implementat în regiunea nerecunoscută de nimeni va aduce beneficii, în primul rând, marilor furnizori „de încredere” – în special holdingului monopolist Sheriff –, precum și pretinsului aparat administrativ în sine, care va dobândi o pârghie suplimentară de control asupra întregului sector de afaceri din regiune. Cei mai afectați vor fi antreprenorii mici și mijlocii, care se vor trezi izolați de o parte semnificativă a pieței pentru bunurile și serviciile lor. De asemenea, vor avea de pierdut și pretinsele autorități locale – acestea își vor pierde flexibilitatea de a alege bunurile și serviciile de care au nevoie, fiind obligate, în schimb, să accepte tot ceea ce le este trimis de către așa-zisul guvern de la Tiraspol.
În cele din urmă, centralizarea achizițiilor în așa-zisa Transnistria nu apare ca un demers menit să sporească eficiența, ci ca un mecanism pentru redistribuirea definitivă a fluxurilor bugetare. O redistribuire cu adresă. Întreprinderile mici și mijlocii, care s-au bazat ani la rând pe așa-zisele administrații locale, sunt acum eliminate de pe piață printr-o singură decizie discreționară. Contractele de achiziții de mare anvergură – accesibile doar marilor actori – vor reveni automat celor care dispun de depozitele necesare, de capital de lucru și de pârghii „administrative”. În economia închisă a regiunii, holdingul monopolist „Sheriff” a fost și rămâne singurul actor de acest gen.
Deși politrucii separatiști vorbesc despre „transparență și economii de costuri”, în practică se creează un sistem în care așa-zisul „stat” inventat de trupe rusești de ocupație direcționează contracte către un singur monopolist. Pretinsele administrații locale își pierd dreptul de a alege, antreprenorii care nu au legături cu holdingul își pierd clienții, iar „Sheriff” obține o nouă sursă de venit, stabilă și lipsită de concurență – finanțată din bugetul „de stat”.
Având în vedere dimensiunea deja infimă a economiei transnistrene, acest lucru nu doar că va restrânge activitatea economică în regiune, dar va și consfinți, în mod oficial, dependența totală a întregii piețe transnistrene de o singură entitate economică.
