Maia Sandu: Hackerii nu pot intra în conturile bancare doar cu datele furate, dar le pot folosi pentru înșelăciuni telefonice

Datele personale sustrase în urma atacului cibernetic asupra sistemelor guvernamentale ale Republicii Moldova nu le permit atacatorilor să acceseze direct conturile bancare ale cetățenilor, însă pot fi folosite pentru înșelăciuni prin telefon sau mesaje. Președinta Maia Sandu a explicat vineri, 6 noiembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate, că, deși hackerii au obținut inclusiv coduri IBAN, acestea nu sunt suficiente pentru a intra în conturile bancare sau pentru a retrage bani. Pericolul este ca infractorii să utilizeze informațiile personale furate pentru a se prezenta drept angajați ai băncilor sau ai Poliției și a convinge victimele să le ofere parole, coduri PIN ori alte date confidențiale.

Potrivit șefei statului, în urma atacului cibernetic din octombrie au fost accesate datele a aproximativ 450.000 de cetățeni. Printre informațiile extrase se numără IDNP-uri, date despre rude, informații din permisele de conducere și coduri IBAN.

Maia Sandu a explicat că simpla cunoaștere a unui IBAN nu oferă acces la banii unei persoane. Totuși, atunci când aceste informații sunt combinate cu alte date personale, infractorii le pot utiliza pentru a crea aparența că reprezintă o instituție de încredere.

„Ce trebuie să știe cetățenii? În primul rând, atacul cibernetic nu a afectat integritatea datelor bancare, chiar dacă au fost extrase datele IBAN. Această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile dumneavoastră bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate, pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni. Riscul este ca datele extrase să fie folosite în combinație. De exemplu, IDNP-ul, cu informațiile despre rude sau cu datele din permisul de conducere, uneori cu IBAN-ul, pentru a contacta diverși oameni în scop de înșelăciune. Adică cineva care are acces la anumite date ale dumneavoastră vă poate suna sau scrie, se poate da drept reprezentant al băncii sau al Poliției și poate cere alte informații”, a explicat Maia Sandu.

Astfel, riscul principal nu este că hackerii ar putea folosi direct codurile IBAN pentru a retrage bani, ci că ar putea încerca să obțină de la cetățeni informațiile suplimentare necesare pentru comiterea unor fraude. De exemplu, o persoană care cunoaște numele, IDNP-ul, contul IBAN sau anumite informații despre familia unui cetățean ar putea să-l telefoneze și să pretindă că este angajatul unei bănci. Folosind aceste date pentru a părea credibilă, persoana respectivă ar putea inventa o problemă de securitate sau o tranzacție suspectă și ar putea solicita parola contului, codul PIN ori codurile de confirmare primite prin SMS. Într-o asemenea situație, pericolul apare dacă victima oferă informațiile confidențiale solicitate sau autorizează o operațiune frauduloasă. Acesta este tipul de înșelăciune asupra căruia a avertizat președinta.

Maia Sandu le-a cerut cetățenilor să nu ofere niciodată asemenea informații prin telefon sau prin mesaje, indiferent cât de convingătoare ar părea persoana care îi contactează.

„Dragi cetățeni, nicio instituție de stat și nicio bancă nu solicită, prin telefon sau prin SMS, coduri PIN, parole sau date de card. Când aveți un asemenea apel, închideți și sunați acea bancă sau Poliția direct, la numerele de telefon care sunt afișate pe paginile oficiale ale instituțiilor, nu la numărul de la care ați fost sunați. E mai bine să refuzați un apel decât să cădeți pradă înșelăciunii. Agenția de Guvernare Electronică a publicat numere de telefon și alte adrese de contact la care cetățenii se pot adresa dacă suspectează o tentativă de fraudă sau au nevoie de informații despre datele lor personale. Pentru intervenții imediate, apelați 112”, a declarat șefa statului.

Președinta a anunțat că băncile vor primi informații despre persoanele ale căror date au fost accesate, astfel încât să poată efectua verificări suplimentare în cazul unor tranzacții inițiate în numele acestora. Totodată, Agenția de Guvernare Electronică urmează să notifice cetățenii afectați de atac, pentru ca aceștia să cunoască riscurile la care sunt expuși.

În cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate au fost discutate și măsuri pentru îmbunătățirea protecției datelor personale. Printre acestea se numără introducerea unor lecții de securitate digitală pentru elevii de gimnaziu și liceu, precum și elaborarea unui ghid destinat tuturor cetățenilor.

„Am convenit ca instituțiile, inclusiv Ministerul Educației, să pregătească o lecție-cadru pentru elevii de gimnaziu și liceu, în care tinerilor să li se explice câteva reguli de bază de protecție personală a datelor, precum evitarea unor parole prea simple sau a folosirii aceleiași parole pentru mai multe platforme și schimbarea periodică a acestora. Activarea autentificării în doi pași pentru e-mail, pentru rețelele sociale și alte aplicații. Atenție sporită la linkuri suspecte sau oferte gratuite și alte soluții tehnice. Sperăm că ulterior tinerii pot să îi ajute și pe părinții lor să fie mai vigilenți și mai protejați. De asemenea, CNS, în cooperare cu Agenția pentru Securitate Cibernetică, va pregăti un ghid simplu de protecție a datelor, cu pașii explicați clar pentru toți cetățenii. Îmbunătățirea securității noastre cibernetice se bazează și pe capacitatea statului de a-și securiza infrastructura, dar și pe capacitatea fiecăruia dintre noi de a-și proteja datele”, a precizat Maia Sandu.

Atacul cibernetic asupra sistemelor guvernamentale a început în seara zilei de 19 octombrie, iar pe 20 octombrie au fost înregistrate aproximativ un milion de solicitări automate de date, de 30 de ori mai multe decât media obișnuită. Potrivit informațiilor prezentate de Maia Sandu, atacatorii au exploatat vulnerabilități ale sistemelor administrate de Agenția de Guvernare Electronică și au reușit să acceseze registrele a cel puțin zece instituții publice. Șefa statului a anunțat că atacul masiv a fost oprit, iar instituțiile responsabile au introdus măsuri suplimentare de autentificare și control al accesului la date.